ICCJ: Restanțele de 1 miliard de euro către magistrați se pot achita prin plata efectivă sau prin emiterea unor titluri de valoare

Medeea Stănescu

15 octombrie 2026, 17:46

Actualitate

Foto: Inquam Photos /George Călin

Vezi mereu știrile noastre în Google

Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat joi, 15 octombrie, că a câștigat procesul intentat Guvernului și Ministerului Finanțelor pentru plata unor drepturi salariale restante către magistrați. Valoarea obligațiilor este estimată la aproximativ 5 miliarde de lei, echivalentul unui miliard de euro.

Restanțele provin din majorări salariale stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești. Guvernul și Ministerul Finanțelor au la dispoziție 10 zile pentru a pune în executare decizia. În caz contrar, penalitățile pot ajunge la 1% pentru fiecare zi de întârziere după expirarea termenului.

Potrivit reprezentanților ICCJ, plata poate fi făcută direct sau prin emiterea unor titluri de valoare, cu scadență ulterioară. Purtătorul de cuvânt al instanței, Victor Alistar, a precizat că, pentru unele debite vechi de cinci ani, accesoriile reprezintă aproape 68% din suma principală și continuă să crească.

ICCJ a acuzat Guvernul Bolojan de o conduită „ostentativă” și a susținut că executarea hotărârilor definitive este o obligație juridică a statului, nu un beneficiu acordat discreționar magistraților. Instanța supremă a reclamat, de asemenea, o „campanie de ură” atribuită propagandei afiliate Guvernului. Executivul nu a anunțat încă modalitatea concretă de plată.

Context: ÎCCJ a tot amânat decizia în procesul cu Guvernul privind plata restanțelor salariale ale magistraților

Înalta Curte de Casație și Justiție urma să pronunțe, în mai multe rânduri, decizia în recursul formulat de Guvern și Ministerul Finanțelor împotriva hotărârii Curții de Apel București privind plata drepturilor salariale restante ale magistraților. Pronunțarea a fost amânată succesiv, iar miza financiară a fost prezentată ca fiind de aproximativ 5 miliarde de lei.

În hotărârea Curții de Apel București, Executivul și Ministerul Finanțelor au fost obligate să asigure integral fondurile necesare plăților, inclusiv prin rectificare bugetară, cu un termen de executare de 10 zile de la rămânerea definitivă și penalități pentru întârzieri. Guvernul a contestat însă obligația, susținând că instanța ar fi depășit limitele competențelor sale în materie bugetară.

Disputa a fost amplificată și de demersurile Guvernului către Curtea Constituțională și către Curtea de Justiție a Uniunii Europene, pentru clarificări privind posibilitatea ca o instanță să impună alocări bugetare suplimentare. În paralel, Curtea Constituțională a respins ca inadmisibilă o sesizare legată de un presupus conflict între Guvern și ÎCCJ, iar procesul a continuat în faza de recurs.