Înalta Curte de Casație și Justiție urma să se pronunțe în recursul formulat de Guvern și Ministerul Finanțelor împotriva hotărârii Curții de Apel București din 5 mai 2026. Decizia CAB obligase Executivul să asigure fondurile necesare pentru plata drepturilor salariale restante scadente în 2026, inclusiv prin rectificare bugetară, cu termene de executare și penalități pentru întârziere.
În paralel, Guvernul a contestat obligația invocând atribuțiile exclusive ale autorităților responsabile de finanțele publice și a încercat să obțină intervenția Curții Constituționale. Sesizarea premierului interimar Ilie Bolojan a fost respinsă ca inadmisibilă, iar procesul a continuat în faza de recurs, cu mai multe amânări ale pronunțării la ÎCCJ.
Disputa a fost alimentată de modul în care au fost generate restanțele, prin recalculări și majorări salariale stabilite în 2023, cu efecte și pentru perioade anterioare, iar plata a fost în unele cazuri amânată sau eșalonată. În acest context, ÎCCJ a fost chemată să clarifice dacă Guvernul trebuie să aloce fonduri suplimentare pentru executarea hotărârilor judecătorești.
