În România, un raport publicat la începutul lui 2026 arăta că țara noastră se află pe locul trei în Europa la ponderea voturilor acordate partidelor clasificate ca populiste, autoritare sau extremiste. La alegerile parlamentare din 2024, peste jumătate din voturi au mers către PSD, AUR, S.O.S. România și POT (incluse ca formațiuni contestatare), iar AUR a ajuns al doilea ca mărime în Parlament cu 18% din voturi.
În paralel, date Eurostat indicau niveluri ridicate de sărăcie sau excluziune socială în regiunile românești: în 2025, Sud-Est avea 38% din populație expusă riscului, iar Sud-Vest Oltenia 36%, peste media națională de 27,4% și media UE de 20,9%.
Totodată, într-o analiză politică, Remus Ștefureac (director INSCOP) avertiza că prăbușirea încrederii în partidele tradiționale și criza politică prelungită alimentează radicalizarea și împing tot mai mulți alegători spre AUR și formațiuni apropiate, menționând că agregarea susținerii pentru AUR, S.O.S. România și POT depășea 46-47% în intenții de vot.