Uniunea Europeană cere liderilor din Bosnia și Herțegovina să formeze fără întârziere noile autorități la nivel de stat, entități și cantoane după certificarea rezultatelor alegerilor generale din 4 octombrie și să reia reformele necesare pentru apropierea de UE. Apelul a fost formulat de Kaja Kallas, Înalta Reprezentantă a UE pentru afaceri externe și politica de securitate, și Marta Kos, comisarul european pentru extindere, după evaluarea preliminară a scrutinului.
Pe scurt UE cere formarea fără întârziere a autorităților de stat, ale entităților și cantoanelor după certificarea rezultatelor alegerilor. Observatorii internaționali au constatat o competiție reală și un scrutin desfășurat în general ordonat, dar au identificat dificultăți tehnice, probleme procedurale și deficiențe privind secretul votului. Bosnia și Herțegovina trebuie să finalizeze pașii necesari pentru ca statele UE să poată adopta cadrul de negociere și să organizeze prima conferință interguvernamentală de aderare. Comisia nu a inclus Bosnia și Herțegovina între cele patru state pentru care pregătește în această lună foi de parcurs orientative, respectiv Muntenegru, Albania, Moldova și Ucraina. Marta Kos a explicat în Parlament că avansul către o asemenea foaie de parcurs depinde de reluarea efectivă a procesului de reformă.
Alegerile generale din 4 octombrie au oferit alegătorilor o competiție reală, iar candidații au putut în mare măsură să ajungă la electorat, potrivit concluziilor preliminare ale misiunii internaționale de observare conduse de OSCE/ODIHR. Ziua alegerilor s-a desfășurat într-o atmosferă în general calmă și ordonată, însă observatorii au identificat dificultăți legate de noile tehnologii electorale, procedurile complexe de vot și numărare și respectarea secretului votului.
Scrutinul a fost primul în care noile tehnologii electorale au fost utilizate la nivel național. Au fost introduse identificarea biometrică a alegătorilor, scanarea buletinelor și transmiterea electronică a rezultatelor pentru a răspunde unor probleme mai vechi privind integritatea alegerilor. Observatorii consideră că tehnologia poate consolida procesul electoral, dar introducerea sa a fost afectată de întârzieri, timp limitat pentru testare și instruire și o pregătire insuficientă a unor alegători și membri ai administrației electorale.
Problemele au fost mai vizibile în anumite secții. Misiunea internațională a raportat deficiențe serioase privind secretul votului și dificultăți tehnice, iar la aproximativ o cincime dintre secțiile observate în timpul numărării au fost constatate omisiuni procedurale importante. Diferențele dintre numărătoarea manuală și cea electronică au fost însă minore în secțiile monitorizate.
OSCE/ODIHR a atras atenția și asupra unor probleme care depășesc organizarea tehnică a scrutinului. Restricțiile dreptului de vot și de a candida bazate pe etnie și domiciliu continuă să fie discriminatorii, recomandări importante privind reforma electorală nu au fost implementate, iar mecanismele pentru soluționarea contestațiilor rămân insuficient finanțate și lipsite de transparență. Monitorizarea a identificat și un mediu informațional online polarizat, cu site-uri și conturi anonime, conținut generat cu inteligență artificială și informații înșelătoare.
Pentru UE, următoarea etapă începe după certificarea rezultatelor. Kallas și Kos au cerut reprezentanților aleși să își asume responsabilitatea pentru formarea rapidă a autorităților și liderilor politici să coopereze constructiv, cu obiectivul de a restabili consensul necesar continuării procesului european.
Această etapă este importantă deoarece decizia politică de a deschide negocierile de aderare există deja. Consiliul European a decis în martie 2024 deschiderea negocierilor cu Bosnia și Herțegovina, dar prima conferință interguvernamentală nu a avut încă loc. Pentru trecerea efectivă la această fază, țara trebuie să îndeplinească pașii relevanți prevăzuți de recomandările Comisiei, astfel încât statele membre să poată adopta cadrul de negociere.
Blocajul reformelor este vizibil și în noua strategie a Comisiei pentru pregătirea extinderii. Executivul european intenționează să prezinte la sfârșitul lui octombrie foi de parcurs orientative pentru Muntenegru, Albania, Moldova și Ucraina, cu condiția menținerii ritmului reformelor. Bosnia și Herțegovina nu se află pe această listă.
Marta Kos a explicat situația miercuri, 7 octombrie, în Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European. Răspunzând întrebărilor eurodeputaților privind absența Bosniei și Herțegovinei dintre statele pentru care sunt pregătite foile de parcurs, comisarul a argumentat că un asemenea instrument are sens atunci când procesul de aderare este efectiv în mișcare. Ea și-a exprimat speranța că noua configurație politică rezultată după alegeri va permite relansarea procesului, dacă liderii țării sunt pregătiți să avanseze reformele necesare.
Comisia reafirmă că extinderea rămâne bazată pe merite, iar apropierea de UE depinde de progresele fiecărei țări. Pentru Bosnia și Herțegovina, aceasta înseamnă revenirea la reformele privind funcționarea instituțiilor, statul de drept și sistemul electoral și îndeplinirea condițiilor rămase pentru lansarea efectivă a negocierilor.
UE cere și implementarea angajamentelor asumate de Bosnia și Herțegovina în cadrul Planului de creștere pentru Balcanii de Vest. Kallas și Kos avertizează că țara trebuie să finalizeze urgent cadrul juridic și instituțional și să aplice reformele convenite pentru a evita pierderea în continuare a accesului la finanțările legate de implementarea acestora.
Evaluarea alegerilor rămâne deocamdată preliminară. Misiunea OSCE/ODIHR va publica ulterior raportul final asupra întregului proces electoral, iar formarea noilor autorități este condiționată de certificarea rezultatelor. UE nu a prezentat alegerile din 4 octombrie drept rezolvarea blocajului politic al țării, dar consideră că noul ciclu instituțional oferă o oportunitate pentru reluarea reformelor care au stagnat.
Ultimele știri
22:55
22:48
22:22
22:14
21:54
Vezi mai multe știri