UE analizează vânzarea unor mașini noi cu motoare termice după 2035, dar ținta de emisii zero rămâne în vigoare

Păstrarea unui rol pentru mașinile cu motoare termice după 2035 rămâne o propunere aflată în examinarea instituțiilor europene, nu o schimbare deja adoptată. La 20 octombrie 2026, dosarul Parlamentului European privind revizuirea standardelor de CO₂ pentru automobilele și autoutilitarele noi se află încă în așteptarea deciziei comisiei competente. Comisia Europeană propune înlocuirea reducerii de 100% cu o țintă de 90%, însoțită de compensarea emisiilor rămase. Între timp, Franța și Germania au anunțat, la 16 octombrie, o poziție comună pentru mai multă flexibilitate și sprijinirea producției europene.

Pe scurt

Ținta aflată în vigoare prevede o reducere de 100% a emisiilor de CO₂ pentru flotele de automobile și autoutilitare noi din 2035. Propunerea Comisiei nu a înlocuit încă această regulă.

Proiectul ar permite o reducere de 90% la evacuare, cu credite pentru compensarea emisiilor rămase prin oțel cu emisii reduse produs în UE și anumite categorii de combustibili regenerabili.

Procentele privesc emisiile medii ale flotelor noi. O reducere de 90% nu înseamnă că 10% dintre mașinile vândute pot avea automat orice motor termic.

Regulamentul privind flotele noi nu impune casarea în 2035 a automobilelor deja înmatriculate și nu interzice prin el însuși circulația lor.

Parlamentul indică 23 noiembrie drept dată orientativă pentru plen. Este un reper de calendar, nu un vot încheiat sau o garanție că noua legislație va fi adoptată atunci.

Schimbarea este propusă în pachetul auto prezentat de Comisie la 16 decembrie 2025. Pentru anul 2035, proiectul modifică ținta europeană pentru emisiile medii ale automobilelor și autoutilitarelor noi la o reducere de 90% față de ținta de referință din 2021. În forma actuală a legislației, obiectivul pentru ambele categorii este de 0 grame de CO₂ pe kilometru, corespunzător reducerii de 100%.

Standardele se aplică la nivelul flotei de vehicule noi a constructorului, cu mecanismele de calcul și cooperare prevăzute de regulament. Ele nu stabilesc o cotă simplă de automobile pe benzină, diesel sau electrice. Ponderea fiecărei tehnologii depinde de emisiile vehiculelor, de compoziția flotei și de îndeplinirea celorlalte condiții. Dintr-o țintă de reducere a emisiilor nu poate fi dedus direct numărul de mașini cu un anumit tip de motor care vor putea fi vândute.

Propunerea păstrează și o obligație suplimentară pentru emisiile rămase din 2035. Constructorul ar trebui să le acopere prin creditele definite în proiect. Creditele pentru combustibili ar fi calculate în funcție de cantitățile eligibile introduse pe piața UE și de economiile de emisii asociate. Cele pentru oțel ar lua în calcul cantitatea și intensitatea emisiilor oțelului cu emisii reduse produs în UE și folosit în vehiculele noi ale constructorului.

Proiectul plafonează contribuția creditelor pentru combustibili la echivalentul a 3% din ținta europeană de referință din 2021, iar pe cea a oțelului la 7%. Aceste limite sunt exprimate în raport cu ținta de emisii, nu cu numărul automobilelor. Condițiile de eligibilitate și metodele de calcul contează, astfel încât propunerea nu echivalează cu eliminarea necondiționată a ultimelor zece procente.

Comisia explică faptul că noua arhitectură ar permite un rol după 2035 pentru hibride reîncărcabile, vehicule cu autonomie extinsă și anumite automobile cu motoare cu ardere internă, alături de vehiculele electrice și cele cu hidrogen. Posibilitatea depinde de respectarea standardelor și a mecanismului de compensare. Proiectul nu oferă fiecărui constructor libertatea de a comercializa fără limite orice combinație de tehnologii.

Pentru proprietarii actuali, distincția esențială este între regulile pentru înmatriculările noi și utilizarea parcului existent. Regulamentul privind emisiile flotelor noi nu obligă proprietarul unei mașini deja înmatriculate să o caseze sau să o înlocuiască în 2035. El nu reprezintă nici o garanție că orice automobil va putea circula oriunde, indiferent de normele naționale sau locale aplicabile.

Declarația comună franco-germană din 16 octombrie susține combinarea obiectivelor de decarbonizare cu flexibilitatea de reglementare și stimulente pentru investiții, cercetare, producție europeană și lanțuri de aprovizionare reziliente. Este poziția politică a două guverne, fără efectul juridic al unui regulament adoptat de Parlament și Consiliu.

Dezbaterea privind emisiile se intersectează cu propunerea de regulament pentru accelerarea industrială, prezentată la 4 martie 2026. Aceasta include criterii privind originea europeană în anumite achiziții publice și forme de sprijin, inclusiv pentru vehicule. Condițiile ar influența accesul la măsurile publice vizate. Nu reprezintă o interdicție generală de import pentru mașinile fabricate în afara UE.

Pachetul Comisiei propune și ajustări înainte de 2035. Constructorii ar putea echilibra performanța privind emisiile pe perioada 2030–2032, ținta de reducere pentru autoutilitarele noi în 2030 ar coborî de la 50% la 40%, iar automobilele electrice mici produse în UE ar beneficia de un tratament favorabil în calculul emisiilor flotei. Aceste măsuri propuse sunt distincte de flexibilitatea pentru 2025–2027, deja adoptată în iunie 2025.

În Parlament, comisia responsabilă de dosarul standardelor de CO₂ este ENVI, pentru mediu, climă și siguranță alimentară. Raportorul este eurodeputatul italian Massimiliano Salini, din Partidul Popular European. Registrul legislativ indică 23 noiembrie 2026 drept dată orientativă a examinării în plen, în timp ce stadiul curent rămâne așteptarea deciziei comisiei. Adoptarea modificărilor necesită acordul Parlamentului și al Consiliului, conform procedurii legislative ordinare.

Pentru cumpărători și constructori, rezultatul va stabili condițiile în care diferite tehnologii pot intra pe piața automobilelor noi după 2035. Până la adoptarea unei modificări, reperul juridic rămâne ținta de reducere de 100%. Nici propunerea Comisiei, nici declarația franco-germană nu pot fi tratate ca o derogare deja disponibilă.

https://2eu.brussels/ro/news/viitorul-masinilor-cu-motoare-termice-dupa-2035-provoaca-noi-dispute-in-parlamentul-european