Tribunalul UE anulează parțial retragerea recunoașterii Registrului Maritim Rus, fără reluarea imediată a activității

Tribunalul Uniunii Europene a anulat miercuri, 4 noiembrie, dispoziția din decizia Consiliului care retrăgea recunoașterea europeană a Registrului Maritim Rus, considerând măsura disproporționată. Hotărârea nu îi permite însă organizației să își reia imediat activitatea în UE: efectele dispoziției sunt menținute temporar, iar prevederea corespunzătoare din regulamentul de sancțiuni rămâne în vigoare. Instanța a respins restul acțiunii, astfel că restricțiile financiare, interdicția tranzacțiilor și cea privind accesul navelor vizate în porturi nu sunt înlăturate.

Pe scurt

1. Tribunalul UE a anulat parțial, la 4 noiembrie, dispoziția din decizia Consiliului care retrage recunoașterea europeană a Registrului Maritim Rus, în cauza T-535/24.

2. Judecătorii consideră că suspendarea recunoașterii ar fi putut atinge obiectivul sancțiunilor, cu consecințe mai puțin împovărătoare decât retragerea definitivă.

3. Anularea nu permite reluarea imediată a activității: efectele dispoziției sunt menținute cel mult două luni și zece zile de la pronunțare, iar prevederea echivalentă din regulament nu a fost anulată.

4. Restricțiile financiare și interdicția tranzacțiilor sunt menținute. Contestația privind accesul navelor în porturi și ecluze a fost respinsă ca inadmisibilă, fără examinarea pe fond a acestei interdicții.

5. Hotărârea poate fi atacată numai pentru chestiuni de drept, în termen de două luni și zece zile de la notificare; acest termen nu se confundă cu menținerea temporară a efectelor.

Registrul Maritim Rus, cunoscut sub acronimul RMRS, este o organizație nonprofit cu sediul la Sankt Petersburg, deținută integral de statul rus. Clasifică, inspectează și certifică nave sub pavilion rus și străin. Recunoașterea de care beneficia în Uniune din 1998 îi permitea să îndeplinească anumite sarcini de inspecție și certificare pentru navele statelor membre.

Consiliul UE a introdus restricțiile în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Ele urmăresc să sporească presiunea asupra statului rus și includ limitarea accesului organizației la finanțare, interzicerea tranzacțiilor cu aceasta și restricții maritime. RMRS a contestat aceste măsuri în cauza T-535/24, solicitând anularea unor dispoziții atât din decizia de politică externă a Consiliului, cât și din regulamentul care le pune în aplicare.

Judecătorii au făcut o distincție între oprirea activității organizației pe durata sancțiunilor și pierderea definitivă a recunoașterii. O suspendare ar fi putut împiedica RMRS să îndeplinească sarcinile rezervate organizațiilor recunoscute de UE, atingând astfel obiectivul urmărit de Consiliu printr-o măsură mai puțin împovărătoare.

În schimb, retragerea recunoașterii produce consecințe care pot continua după încetarea sancțiunilor. Pentru a o obține din nou, organizația ar trebui să treacă printr-o nouă procedură, inițiată de un stat membru. RMRS nu ar putea declanșa singur această procedură și nici nu ar avea garanția unui rezultat favorabil. Acesta este motivul pentru care Tribunalul a considerat disproporționată retragerea, în raport cu natura provizorie a măsurilor restrictive.

Instanța nu a negat competența Consiliului de a interveni în acest domeniu prin sancțiuni. RMRS susținea că retragerea recunoașterii ar fi trebuit decisă numai de Comisia Europeană, în cadrul normelor de siguranță maritimă. Tribunalul a respins argumentul: competențele Comisiei în materie de siguranță și cele ale Consiliului în politica externă au obiective diferite și se pot completa.

Anularea privește strict articolul 1ab alineatul (3) din Decizia 2014/512/PESC, în forma și prelungirile contestate, în măsura în care retrage recunoașterea acordată în temeiul Regulamentului 391/2009. Ea nu echivalează cu anularea tuturor măsurilor maritime luate împotriva RMRS și nici cu restabilirea automată a autorizațiilor naționale.

Pentru a evita o situație de insecuritate juridică, Tribunalul a menținut efectele dispoziției anulate pentru o perioadă de cel mult două luni și zece zile de la pronunțare. Există și o a doua limită importantă: articolul 5aa alineatul (4) din Regulamentul 833/2014, care prevede aceeași retragere a recunoașterii, nu a fost anulat. Cererea îndreptată împotriva dispozițiilor regulamentului a fost respinsă ca inadmisibilă pentru depășirea termenului de introducere a acțiunii.

În privința restricțiilor financiare și a interdicției tranzacțiilor, Tribunalul a respins criticile organizației. Judecătorii au considerat că măsurile pot contribui la presiunea exercitată asupra Rusiei și au respins argumentele potrivit cărora acestea ar fi disproporționate. Pierderile economice invocate de RMRS nu au fost suficiente pentru a demonstra nelegalitatea lor.

Contestația privind interdicția de acces în porturile și ecluzele UE pentru navele certificate de RMRS a fost respinsă dintr-un motiv procedural distinct. Tribunalul a apreciat că organizația nu era afectată direct, în sensul condițiilor necesare pentru introducerea unei acțiuni în anulare. Interdicția modifică situația juridică a proprietarilor și operatorilor navelor, iar consecințele economice pentru organismul de certificare nu demonstrează, prin ele însele, o afectare juridică directă.

Această soluție lasă interdicția în vigoare, fără ca instanța să îi fi examinat temeinicia pe fond în cadrul acestei contestații. Prin urmare, hotărârea nu redeschide porturile europene navelor vizate și nu trebuie interpretată ca o înlăturare generală a sancțiunilor împotriva registrului rus.

Hotărârea poate fi atacată cu recurs la Curtea de Justiție, numai pentru chestiuni de drept, în termen de două luni și zece zile de la notificare. Acesta este un termen diferit de perioada de menținere a efectelor dispoziției anulate, care curge de la pronunțarea hotărârii.