România folosește inteligența artificială în doar 5,2% dintre companii, față de 20% la nivelul Uniunii Europene

România rămâne mult sub media Uniunii Europene în adoptarea inteligenței artificiale de către companii, potrivit datelor prezentate de Victor Negrescu la Romanian Digital Day, în Parlamentul European. În timp ce 20% dintre întreprinderile europene cu cel puțin 10 angajați folosesc tehnologii AI, România este la 5,2%, departe de ținta europeană de 75% până în 2030.

România folosește inteligența artificială în doar 5,2% dintre companiile cu cel puțin 10 angajați, față de 20% la nivelul Uniunii Europene, potrivit datelor prezentate de Victor Negrescu la Romanian Digital Day, în Parlamentul European. Diferența arată una dintre vulnerabilitățile economice ale României într-un moment în care Uniunea Europeană încearcă să accelereze adoptarea AI, să își consolideze competitivitatea digitală și să reducă dependențele tehnologice critice.

Pe scurt

1. Victor Negrescu a spus că 20% dintre întreprinderile din Uniunea Europeană cu cel puțin 10 angajați folosesc tehnologii AI, în timp ce România este la 5,2%.

2. Ținta Uniunii Europene este ca 75% dintre companii să folosească tehnologii AI până în 2030.

3. Negrescu a avertizat că România și Europa riscă să piardă competitivitate dacă ratează transformarea AI.

4. Comisia Europeană prezintă adopția AI ca prioritate pentru companii, școli, spitale, IMM-uri și servicii publice.

5. România mizează pe AI Factory, huburi europene de inovare digitală, fonduri europene și dezvoltarea competențelor digitale pentru a reduce decalajul.

„În 2025, 20% dintre întreprinderile din Uniunea Europeană cu 10 sau mai mulți angajați folosesc tehnologii AI, în timp ce România se află la doar 5,2%, iar ținta UE este de 75% până în 2030”, a spus Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, în deschiderea Romanian Digital Day.

Negrescu a legat această diferență de competitivitatea economică a României și a Uniunii Europene. El a spus că transformarea digitală influențează viitorul economiilor europene, iar inteligența artificială ar urma să genereze peste 1.800 de miliarde de euro în valoare economică globală până la finalul deceniului.

„Dacă Europa, dar și România, ratează transformarea AI, riscăm să nu fim competitivi în anii care vin”, a spus Negrescu. El a adăugat că inteligența artificială va afecta toate sectoarele economice și trebuie „definită, gestionată și planificată într-un mod strategic”.

Romanian Digital Day a fost organizat în Parlamentul European sub tema „From policy to practice: accelerating EU digital competitiveness and innovation”. Prima parte a evenimentului a reunit reprezentanți ai Parlamentului European, ai Comisiei Europene, ai sectorului privat, ai universităților, ai huburilor de inovare digitală și ai ecosistemului românesc de tehnologie.

Decalajul dintre România și media europeană apare în contextul în care Comisia Europeană încearcă să ducă adopția AI din zona de strategie în utilizare practică. Michele Piergiovanni, Digital Adviser and Acting Senior Economic Adviser to the President of the European Commission, Ursula von der Leyen, a spus că Executivul european lucrează pe patru direcții: piața unică digitală, un mediu digital corect, sigur și simplu, adoptarea AI și suveranitatea tehnologică.

„Avem nevoie de adoptarea AI”, a spus Piergiovanni. El a explicat că strategia Apply AI urmărește identificarea de acțiuni concrete, sector cu sector, pentru ca inteligența artificială să fie folosită „de școli, de spitale, de IMM-uri, de companii mari”.

Pentru România, una dintre mize este trecerea de la potențialul recunoscut al sectorului IT la adoptarea tehnologiilor avansate în economie. Negrescu a menționat experții IT, performanța în securitate cibernetică, ecosistemul de startupuri și proiectele dezvoltate cu fonduri europene, dar a insistat că aceste atuuri trebuie transformate în rezultate economice.

Un exemplu invocat în deschiderea evenimentului este AI Factory. Negrescu a spus că, după ce România nu reușise anul trecut să câștige competiția pentru fabricile de inteligență artificială, mai mulți actori au lucrat împreună pentru o aplicație care a fost selectată, iar România folosește fonduri europene pentru a construi prima sa AI Factory.

„România are talentul, expertiza și capacitatea inovatoare necesare pentru a contribui la viitorul tehnologic al Europei”, a spus Negrescu. El a adăugat că oportunitatea nu trebuie ratată, pentru că AI va transforma toate sectoarele economice.

Problema adoptării AI nu este doar tehnologică. Radu Postolache, președintele ANIS, a spus că sectorul IT rămâne strategic pentru economia României, cu aproximativ 8% din PIB, un rol important în exporturile de servicii și o contribuție fiscală majoră. El a avertizat însă că sectorul este sub presiune din cauza fiscalității, lipsei unor măsuri complementare de sprijin și competiției globale.

Postolache a spus că ritmul de creștere al sectorului a coborât de la aproximativ 15% la 7%, cu tendință spre 2% dacă nu sunt luate măsuri. În opinia sa, răspunsul trebuie să vină prin inovare, dezvoltarea pieței locale, colaborare între public și privat, test beds, sandboxes și competențe digitale.

Comisia Europeană vede huburile europene de inovare digitală ca instrumente pentru reducerea decalajului. În mesajul video transmis Romanian Digital Day, Henna Virkkunen, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație, a spus că rețeaua europeană are peste 200 de huburi de inovare digitală, inclusiv șapte în România.

Potrivit Hennei Virkkunen, aceste huburi sunt cofinanțate prin programul Europa Digitală și oferă sprijin local practic pentru IMM-uri și organizații din sectorul public, astfel încât acestea să se digitalizeze și să adopte inteligența artificială. Ea a prezentat acest sprijin ca parte a unei abordări europene care combină AI Act, AI Continent Action Plan și Apply AI Strategy.

„Avem o abordare europeană unică a AI, construită pe încredere, competitivitate și suveranitate”, a spus Virkkunen. Ea a adăugat că Europa rămâne prea dependentă în tehnologii critice precum semiconductori, infrastructuri cloud și inteligență artificială, ceea ce contează atât pentru creștere, cât și pentru securitate.

În plan intern, Negrescu a spus că România are nevoie de o coordonare politică mai puternică pentru transformarea digitală. El a menționat discuțiile privind crearea unui post de vicepremier responsabil de digitalizare și a spus că salută această posibilitate, indiferent de formula viitorului guvern.

„Sper că, indiferent cine va conduce guvernul, vom avea un portofoliu atât de important care să gestioneze transformarea digitală”, a spus Negrescu. El a amintit că România a avut anterior un ministru responsabil de această transformare, dar nu mai are o structură echivalentă.

Dezbaterea a arătat că România are simultan un ecosistem tehnologic vizibil și un deficit de implementare. Diferența dintre 5,2% și 20% în adoptarea AI de către companii indică spațiul în care se va decide dacă proiectele europene, huburile de inovare, finanțarea pentru AI și competențele digitale vor produce schimbări reale în economie.

Romanian Digital Day a avut loc la 9 iunie 2026, în Parlamentul European, și a inclus intervenții despre competitivitate digitală, suveranitate tehnologică, inteligență artificială, huburi europene de inovare digitală, finanțare europeană, startupuri, educație digitală și rolul României în ecosistemul tehnologic european.

https://2eu.brussels/ro/stiri/romania-foloseste-inteligenta-artificiala-in-doar-52-dintre-companii-fata-de-20-la-nivelul-uniunii-europene