România cere ca Marea Neagră și flancul estic să fie priorități în strategia europeană de securitate

Ministrul român de externe, Oana Țoiu, a declarat că viitoarea strategie europeană de securitate trebuie să includă un accent clar pe flancul estic, Marea Neagră, finanțare și capabilități. Poziția României vine într-un moment în care miniștrii de externe ai Uniunii Europene discută sprijinul pentru Ucraina, securitatea rutelor maritime, Strâmtoarea Hormuz, relațiile cu India și Arabia Saudită și rolul Europei în propria apărare.

România cere ca viitoarea strategie europeană de securitate să includă un accent concret pe flancul estic și Marea Neagră, cu finanțare, capabilități și infrastructură critică, a declarat ministrul român de externe, Oana Țoiu, înaintea reuniunii informale a miniștrilor de externe ai Uniunii Europene din Cipru.

Pe scurt

Oana Țoiu a spus că România vrea ca flancul estic și Marea Neagră să fie reflectate în viitoarea strategie europeană de securitate.

Ministrul român de externe a legat Marea Neagră de securitate, energie, comerț, logistică și accesul statelor fără ieșire la mare la piețele globale.

Țoiu a spus că Europa trebuie să își asume mai multă responsabilitate pentru propria apărare și descurajare, în complementaritate cu NATO.

Reuniunea abordează și sprijinul pentru o pace sustenabilă în Ucraina, fără cedare în fața intimidărilor Rusiei.

România consideră importantă cooperarea cu India, Arabia Saudită și partenerii din Orientul Mijlociu pentru redeschiderea Strâmtorii Hormuz și protejarea rutelor maritime internaționale.

Pentru România, discuția despre strategia europeană de securitate are o miză directă: modul în care Uniunea Europeană va transforma preocuparea pentru flancul estic și Marea Neagră în finanțare, capabilități și proiecte de infrastructură. Oana Țoiu a spus că această strategie este pregătită pentru a fi adoptată după summitul NATO.

Ministrul român de externe a legat poziția României de discuțiile recente de la București, unde a avut loc summitul București 9, cu participarea aliaților nordici. Potrivit acesteia, dezbaterea vizează trecerea către un „NATO 3.0”, în care Europa își asumă mai multă responsabilitate pentru propria apărare și descurajare, dar în complementaritate cu strategia europeană de securitate.

Țoiu a spus că, pentru România, este esențial ca strategia europeană să se concentreze pe flancul estic, iar acest lucru să se traducă în finanțare și capabilități. Ea a indicat Marea Neagră drept un punct strategic economic și geopolitic, conectat la Caucazul de Sud și Orientul Mijlociu.

Marea Neagră este importantă și pentru statele fără ieșire la mare, care depind de rute de transport și logistică pentru accesul la piețele globale. Ministrul român de externe a menționat, de asemenea, rolul regiunii în energie, tranzit și infrastructură critică, inclusiv cabluri submarine și proiecte dezvoltate cu partenerii regionali.

În aceeași logică, Țoiu a menționat Coridorul Mijlociu ca exemplu de rută relevantă pentru transport și logistică. Ea a legat aceste proiecte de obiectivul mai larg al Europei de a-și construi autonomie strategică și de a reduce dependențele față de Rusia.

Reuniunea miniștrilor de externe are loc într-un context în care sprijinul pentru Ucraina rămâne una dintre principalele teme de politică externă ale Uniunii Europene. Oana Țoiu a spus că miniștrii trebuie să discute pașii următori pentru susținerea unei păci sustenabile în Ucraina și a subliniat importanța prezenței ministrului ucrainean de externe pentru o evaluare directă a situației de pe teren.

Ministrul român a afirmat că statele membre rămân unite în poziția comună de a nu ceda intimidărilor Rusiei, inclusiv în urma declarațiilor recente privind echipele diplomatice din Kyiv. Mesajul plasează sprijinul pentru Ucraina în cadrul mai larg al securității europene și al apărării ordinii internaționale.

O altă temă majoră este Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul energetic global. Oana Țoiu a spus că Uniunea Europeană trebuie să lucreze cu partenerii internaționali pentru redeschiderea acestei rute, reducerea prețurilor la energie și evitarea unei crize alimentare.

Ea a salutat prezența miniștrilor de externe ai Indiei și Arabiei Saudite, considerând discuțiile cu acești parteneri importante pentru identificarea unor căi diplomatice și pentru presiunea necesară redeschiderii Strâmtorii Hormuz. Ministrul român a avertizat și asupra riscului ca impunerea unui fel de taxă sau blocaj pe rutele maritime internaționale să creeze un precedent periculos.

Țoiu a menționat și acordul comercial Uniunea Europeană, India, afirmând că acesta este relevant pentru companii și pentru creșterea economiilor europene, inclusiv a României. În aceeași zonă, ea a pus accent pe investițiile comune și pe colaborarea cu partenerii din Orientul Mijlociu.

Reuniunile Gymnich sunt întâlniri informale ale miniștrilor de externe din Uniunea Europeană. Ele nu produc decizii legislative formale, dar sunt importante pentru coordonarea politică între statele membre pe dosare de securitate, apărare și politică externă. Pentru România, reuniunea din Cipru oferă un cadru în care poate împinge mai vizibil dosarul Mării Negre și al flancului estic în dezbaterea europeană despre securitate.

https://2eu.brussels/ro/stiri/romania-cere-ca-marea-neagra-si-flancul-estic-sa-fie-prioritati-in-strategia-europeana-de-securitate