România a aprobat votul prin împuternicit pentru eurodeputatele însărcinate sau care au născut recent; aplicarea cere aprobarea tuturor statelor UE

România se numără printre cele șase state membre care au finalizat procedurile naționale de aprobare a votului prin împuternicit pentru eurodeputatele însărcinate sau care au născut recent, a anunțat președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, la deschiderea plenarei de la Strasbourg din 19 octombrie. Aprobarea românească a fost dată prin Legea nr. 195 din 7 octombrie 2026. Mecanismul nu poate fi folosit încă: modificarea Actului electoral european trebuie aprobată de toate statele membre, iar aplicarea presupune și normele parlamentare corespunzătoare.

Pe scurt

1. România și Suedia s-au alăturat Danemarcei, Bulgariei, Luxemburgului și Greciei în finalizarea procedurilor naționale, potrivit anunțului făcut de Roberta Metsola la 19 octombrie. Lista descrie situația comunicată atunci de președinta Parlamentului European.

2. Legea românească nr. 195/2026 acceptă modificarea Actului electoral european. Camera Deputaților a votat cu 273 de voturi pentru, fără voturi împotrivă sau abțineri; Senatul, cu 70 pentru, 34 împotrivă și o abținere.

3. Noua regulă permite exprimarea votului printr-un alt eurodeputat, pentru cel mult trei luni înaintea datei estimate a nașterii și șase luni după naștere. Ea privește votul în plen și nu transferă mandatul parlamentar.

4. Decizia europeană intră în vigoare în ziua următoare primirii de către Secretariatul General al Consiliului a ultimei notificări naționale. Aprobarea României nu activează separat mecanismul pentru eurodeputatele române.

5. Franța, Italia, Irlanda, Letonia și Estonia confirmaseră că fac ultimii pași spre aprobare, potrivit lui Metsola. Această etapă nu trebuie confundată cu primirea notificărilor de către Consiliu.

6. Condițiile generale trebuie să respecte transparența, responsabilitatea, trasabilitatea, securitatea juridică și integritatea votului. Modalitățile detaliate sunt stabilite prin Regulamentul de procedură al Parlamentului European.

7. Dosarul normelor interne este încă în etapa deciziei în comisie. Observatorul Legislativ indică orientativ 23 noiembrie 2026 pentru plen, fără ca aceasta să fie o dată certă de adoptare sau de începere a votului prin împuternicit.

În intervenția sa, Metsola a precizat că România și Suedia s-au adăugat Danemarcei, Bulgariei, Luxemburgului și Greciei. Ea a menționat separat Franța, Italia, Irlanda, Letonia și Estonia, care confirmaseră că fac ultimii pași spre ratificare. Președinta Parlamentului le-a cerut eurodeputaților să continue demersurile pe lângă autoritățile naționale pentru încheierea procedurilor în statele rămase.

Reforma răspunde unei probleme practice de reprezentare. Regula votului personal poate împiedica o deputată care nu poate veni în sala de plen în perioada sarcinii sau după naștere să participe la voturile asupra legislației ori bugetului. Absența nu înseamnă pierderea mandatului, însă mecanismul propus urmărește ca votul să poată fi exprimat printr-un coleg în perioada delimitată de actul european.

Decizia Consiliului (UE, Euratom) 2026/1296, adoptată la 26 mai și publicată în Jurnalul Oficial al UE la 10 iunie 2026, introduce derogarea în articolul 6 al Actului electoral din 1976. O femeie membru al Parlamentului European, însărcinată sau care a născut recent, va putea vota prin intermediul unui alt membru pentru maximum trei luni înaintea datei estimate a nașterii copilului și maximum șase luni după naștere. Sunt limite ale utilizării mecanismului, nu o obligație de a întrerupe activitatea parlamentară timp de nouă luni.

Împuternicitul trebuie să fie el însuși eurodeputat. Regula nu reprezintă un transfer al mandatului și nu introduce un sistem general de vot la distanță. Obiectul reformei este votul în sesiunile plenare; actul nu creează automat o procedură similară pentru voturile din comisiile parlamentare.

În România, dosarul legislativ L570/2026 consemnează că propunerea de acceptare a deciziei europene a devenit Legea nr. 195 din 7 octombrie 2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 845 din aceeași zi. Acordul României privește modificarea Actului electoral al UE; nu introduce prin el însuși votul prin împuternicit în Parlamentul României.

Camera Deputaților a adoptat proiectul la 16 septembrie cu 273 de voturi pentru, fără voturi împotrivă sau abțineri. Senatul, cameră decizională, l-a adoptat la 21 septembrie cu 70 de voturi pentru, 34 împotrivă și o abținere. Rezultatul confirmă aprobarea parlamentară, fără să indice în sine motivele individuale ale voturilor.

Aprobarea națională și intrarea în vigoare sunt etape distincte. Articolul 2 din decizia europeană cere fiecărui stat să notifice Secretariatului General al Consiliului finalizarea procedurilor sale constituționale. Actul intră în vigoare în ziua următoare primirii ultimei notificări. Numărul procedurilor încheiate anunțat în plen nu este, prin el însuși, un registru al notificărilor primite de Consiliu.

Decizia prevede stabilirea condițiilor generale în Statutul deputaților, cu respectarea transparenței, responsabilității, trasabilității, securității juridice și integrității votului. Modalitățile detaliate sunt lăsate Regulamentului de procedură al Parlamentului European. Intrarea în vigoare a modificării Actului electoral și pregătirea aplicării practice trebuie, așadar, urmărite separat.

La verificarea din 20 octombrie, procedura 2026/2105(REG) privind regulile interne figura în Observatorul Legislativ ca așteptând decizia în comisie. Dosarul este gestionat de Comisia pentru afaceri constituționale, cu Juan Fernando López Aguilar, din grupul Socialiștilor și Democraților, raportor. Data de 23 noiembrie apare ca termen orientativ pentru examinarea în plen, nu ca adoptare garantată sau primă zi de utilizare a mecanismului.

Derogarea este limitată la sarcină și perioada de după naștere. Ea nu creează automat același drept pentru eurodeputații care devin tați, pentru îngrijirea unui membru al familiei sau pentru absențe din motive medicale. Pentru o eurodeputată română care se încadrează în condițiile prevăzute, dreptul va putea deveni utilizabil în cadrul european comun, după îndeplinirea cerințelor de intrare în vigoare și aplicare, fără o activare separată doar pentru România.