Profesorii din UE încep cariera la 58% din venitul altor lucrători cu studii similare

Profesorii din învățământul secundar inferior încep, în medie, cariera cu un salariu legal echivalent cu 58% din veniturile lucrătorilor care au un nivel similar de educație, potrivit raportului Investing in Education 2026 al Comisiei Europene. Diferența se reduce odată cu avansarea în carieră, dar în majoritatea statelor profesorii continuă să câștige mai puțin decât alți angajați cu studii comparabile. Pe scurt

Salariul legal de început al unui profesor din învățământul secundar inferior reprezintă în medie 58% din venitul unui lucrător cu studii similare.

La vârful grilei, raportul crește la 89%, dar rămâne sub nivelul veniturilor comparabile la nivelul UE.

Salariul efectiv mediu al profesorilor din această categorie ajunge la aproximativ 85% din câștigurile angajaților cu studii terțiare.

În Luxemburg și Țările de Jos, profesorii pot ajunge la salariul maxim după aproximativ 12 ani, în timp ce în Slovacia sunt necesari 40 de ani și în Spania 39.

În șase sisteme educaționale analizate, salariul de la vârful grilei depășește veniturile medii ale lucrătorilor cu studii similare. Diferența salarială față de alte profesii începe chiar de la intrarea în sistem. Raportul compară salariile profesorilor cu veniturile lucrătorilor care au o pregătire educațională similară și arată că profesorii din învățământul secundar inferior pornesc, în medie, de la numai 58% din câștigurile acestora. Odată cu experiența, decalajul se reduce. La vârful grilei salariale, profesorii ajung în medie la 89% din veniturile lucrătorilor cu studii similare, dar rămân sub acestea la nivelul ansamblului UE. Comparația salariilor efectiv încasate oferă o imagine apropiată: profesorii câștigă în medie aproximativ 85% din venitul angajaților cu studii terțiare care lucrează cu normă întreagă. Există însă diferențe importante între state. În Luxemburg, Țările de Jos, Grecia, Spania, comunitățile flamandă și franceză din Belgia și Irlanda, salariul legal de la vârful grilei depășește venitul mediu al lucrătorilor cu nivel similar de educație. Accesul la acel nivel poate necesita însă perioade foarte diferite. În Danemarca și Țările de Jos sunt necesari aproximativ 12 ani pentru a ajunge la salariul maxim. În Slovacia durata ajunge la 40 de ani, în Spania la 39, în Grecia și Comunitatea Flamandă din Belgia la 36, iar în Irlanda și Italia la aproximativ 35 de ani. Raportul arată că diferențele nu privesc numai nivelul final al salariului, ci și forma progresiei în timpul carierei. În unele sisteme, profesorii beneficiază de creșteri importante în primii 15 ani, în timp ce în altele o mare parte a progresiei este amânată spre finalul carierei. Creșterea dintre salariul de început și cel maxim diferă, de asemenea, puternic. Raportul indică o creștere de numai 16% în Danemarca, comparativ cu 149% în Cipru. Ritmul cu care este atins salariul superior poate influența atractivitatea profesiei atât pentru cei care iau în calcul intrarea în sistem, cât și pentru profesorii care decid dacă rămân pe termen lung. Salariul nu este singurul element analizat de Comisie în legătură cu atractivitatea profesiei. Raportul constată că satisfacția salarială este asociată cu o probabilitate mai mare ca profesorii să spună că ar alege din nou aceeași carieră, dar efectul este mai redus atunci când condițiile de muncă, recunoașterea profesională și bunăstarea sunt slabe. Pentru sistemele de educație, problema este și una bugetară. Remunerarea personalului reprezintă cea mai mare componentă a cheltuielilor pentru educație, astfel încât modificările salariale au un impact direct asupra finanțelor publice, în special în învățământul preșcolar, primar și secundar.