Parlamentul European respinge direcția Consiliului pentru bugetul Uniunii Europene după 2027

Parlamentul European respinge direcția schițată de statele membre pentru viitorul buget al Uniunii Europene și avertizează că Europa riscă să intre în următorii șapte ani cu mai multe promisiuni decât bani. Co-raportorii pentru cadrul financiar 2028-2034, Siegfried Mureșan și Carla Tavares, spun că reducerea propunerii Comisiei ar lovi exact în politicile pe care liderii europeni le prezintă ca priorități: securitate, competitivitate, sprijin pentru Ucraina, fermieri, coeziune și regiuni.

Pe scurt

Președinția cipriotă a Consiliului a prezentat statelor membre o primă schiță de negociere pentru bugetul Uniunii Europene 2028-2034. Co-raportorii Parlamentului European, Siegfried Mureșan și Carla Tavares, spun că direcția Consiliului nu este adaptată realităților actuale. Parlamentul avertizează că o reducere suplimentară a bugetului ar afecta fermierii, coeziunea, securitatea, competitivitatea și sprijinul extern al UE. Mureșan cere noi resurse proprii, inclusiv o contribuție mai echitabilă din partea marilor companii digitale care beneficiază de piața unică. Tavares spune că Parlamentul își va condiționa acordul final de un buget „fit for purpose”, capabil să finanțeze politicile europene pe termen lung.

Pentru cititorul obișnuit, disputa poate părea o discuție abstractă despre procente, plafoane și rubrici bugetare. În realitate, negocierile pentru cadrul financiar multianual decid câți bani va avea Uniunea Europeană între 2028 și 2034 pentru agricultură, regiuni mai puțin dezvoltate, cercetare, securitate, apărare, frontieră, sprijin pentru Ucraina, ajutor umanitar și investiții în competitivitate.

Comisia Europeană propusese un buget de aproximativ 1.760 de miliarde de euro la prețurile din 2025, echivalent cu 1,26% din venitul național brut al UE. În această sumă intră și rambursarea datoriei NextGenerationEU, instrumentul folosit după pandemia de COVID-19, cu o componentă de 149,3 miliarde de euro. Parlamentul a cerut un buget mai mare, de 1.930 de miliarde de euro, adică 1,38% din venitul național brut al UE, iar fără rambursarea datoriei NextGenerationEU suma disponibilă pentru politicile europene ar fi de 1.780 de miliarde de euro.

Disputa de acum a fost declanșată de „negotiating box”, documentul prin care Președinția cipriotă a Consiliului a încercat să testeze poziția statelor membre. În limbaj simplu, acesta este un prim cadru de compromis: cât ar putea accepta guvernele, ce programe ar fi protejate, ce capitole ar putea fi tăiate și unde ar urma să se ducă banii.

Mureșan și Tavares au spus că direcția indicată de Consiliu ridică „îngrijorări serioase” privind capacitatea UE de a-și respecta angajamentele. Ei au respins explicit ideea reducerii propunerii Comisiei cu 2%, argumentând că aceasta ar transmite că provocările Europei cer „mai puțină acțiune, nu mai multă”.

Siegfried Mureșan a atras atenția că propunerea Comisiei redusese deja ponderea primei rubrici bugetare, cea care finanțează fermierii și coeziunea, de la aproximativ 60% la 45% din cadrul financiar. În acest context, o tăiere suplimentară ar transmite fermierilor, regiunilor și comunităților locale că securitatea alimentară, coeziunea, gestionarea frontierelor și sprijinul pentru comunități nu sunt priorități reale.

Mesajul este important pentru statele membre din Europa Centrală și de Est, pentru regiunile rurale și pentru țările care depind puternic de fondurile de coeziune. În practică, o reducere a acestor linii bugetare înseamnă mai puțini bani pentru infrastructură locală, dezvoltare regională, investiții sociale, formare profesională, agricultură și sprijin pentru zonele mai vulnerabile.

Pe de altă parte, Mureșan spune că UE nu poate pretinde că vrea să devină mai sigură, mai competitivă și mai influentă pe plan global dacă reduce cu 4% capitolele care finanțează tocmai securitatea, apărarea și competitivitatea. Aceasta este miza politică a disputei: Consiliul cere Europei să facă mai mult, dar, potrivit Parlamentului, pune pe masă mai puțini bani.

Co-raportorul român a insistat asupra introducerii unor noi resurse proprii ale Uniunii Europene. Acestea ar permite finanțarea bugetului fără a pune presiune suplimentară pe guvernele naționale, care se confruntă deja cu constrângeri fiscale. Mureșan a formulat dilema direct: guvernele trebuie să decidă dacă vor tăia bani pentru cercetare și securitate sau dacă vor ca marile companii digitale care beneficiază de piața unică să contribuie mai echitabil.

Carla Tavares a insistat pe protejarea fondurilor pentru coeziune, politica agricolă comună și Fondul Social European. Ea a descris aceste politici ca fiind coloana vertebrală a solidarității europene, pentru că finanțează investiții pe termen lung, sprijină fermierii și comunitățile rurale, întăresc regiunile și ajută oamenii să aibă acces la locuri de muncă și oportunități.

Tavares avertizează că încercările de a dilua, comasa sau slăbi aceste politici ar transforma bugetul UE dintr-un buget de investiții într-un mecanism insuficient de răspuns la crize. Diferența este esențială: un buget de investiții planifică dezvoltare pe termen lung, în timp ce un buget de criză reacționează târziu, atunci când problemele au devenit deja urgente.

Parlamentul leagă bugetul și de rolul extern al Uniunii Europene. Tavares spune că UE trebuie să aibă resurse adecvate pentru a sprijini Ucraina și alți parteneri, pentru a apăra drepturile omului și democrația, pentru ajutor umanitar și pentru susținerea integrității teritoriale a partenerilor într-un context internațional mai periculos.

Acest punct este relevant pentru că următorul buget va acoperi o perioadă în care UE va trebui, probabil, să finanțeze simultan reconstrucția Ucrainei, apărarea europeană, extinderea, tranziția industrială, securitatea frontierelor și competitivitatea. Parlamentul susține că aceste obiective nu pot fi finanțate printr-un buget redus sau prin mutarea banilor dintr-un program esențial în altul.

Negocierile se află încă la început. Statele membre trebuie să ajungă la o poziție comună completă înainte ca negocierile reale cu Parlamentul să avanseze. Parlamentul și-a adoptat poziția în aprilie cu o majoritate puternică și spune că este pregătit să înceapă negocierile imediat ce Consiliul își finalizează mandatul.

Obiectivul politic este închiderea negocierilor până la finalul anului 2026. Pentru ca bugetul pe termen lung să fie adoptat, este nevoie de acordul statelor membre și de consimțământul Parlamentului European. Co-raportorii transmit că acest consimțământ nu va fi automat: Parlamentul îl va condiționa de un buget mai puternic, mai echitabil și orientat spre viitor.