Parlamentul European deschide un canal politic cu rușii care se opun războiului și regimului Putin

Parlamentul European a găzduit la Bruxelles a doua ediție a Brussels Dialogue, o conferință cu reprezentanți ai forțelor democratice ruse, activiști anti-război, societate civilă, presă independentă, academici, instituții europene și parteneri internaționali. Roberta Metsola le-a transmis participanților că Parlamentul este „o casă pentru democrație” și că „nu sunt singuri”, într-un moment în care Uniunea Europeană încearcă să mențină o relație politică cu acea parte a societății ruse care respinge războiul împotriva Ucrainei și represiunea internă.

Parlamentul European a transmis marți un mesaj politic direct rușilor care se opun războiului și regimului de la Moscova: Europa nu confundă societatea rusă democratică cu Kremlinul. A doua ediție a Brussels Dialogue a reunit la Bruxelles reprezentanți ai forțelor democratice ruse, activiști anti-război, societate civilă, presă independentă, academici, instituții europene și parteneri internaționali, într-un format gândit să mențină deschis un canal de lucru cu actorii ruși care apără drepturile omului și o Rusie fără război.

Pe scurt

Parlamentul European a găzduit a doua ediție a Brussels Dialogue cu actori ruși pro-democrație și anti-război.

Prima ediție a avut loc în iunie 2023, după ce Parlamentul ceruse încă din 2022 un cadru structurat de dialog cu actorii democratici ruși.

Roberta Metsola le-a spus participanților că Parlamentul European este „o casă pentru democrație” și că „nu sunt singuri”.

La eveniment au participat Yulia Navalnaya, Mikhail Khodorkovsky, Vladimir Kara-Murza, Ilya Yashin, Evi Chayka și reprezentanți ai societății civile ruse, presei independente, mediului academic și instituțiilor Uniunii Europene.

Discuțiile au vizat drepturile omului, implicațiile pe termen lung ale războiului Rusiei împotriva Ucrainei, dezinformarea și condițiile pentru o pace justă și durabilă pentru Ucraina.

Evenimentul are o miză mai largă decât o conferință cu opozanți ruși. Parlamentul European încearcă să construiască o relație politică structurată cu acea parte a societății ruse care respinge războiul, autoritarismul și represiunea, în timp ce Uniunea Europeană sancționează regimul de la Moscova și sprijină Ucraina.

Brussels Dialogue a fost găzduit de Parlamentul European, cu sprijinul Comisiei Europene și al Serviciului European de Acțiune Externă. Conferința a adus împreună reprezentanți ai instituțiilor Uniunii, ai statelor membre, parteneri internaționali și experți, dar și actori ruși care lucrează pentru democrație, drepturile omului, presă liberă și încetarea războiului.

Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, a legat evenimentul de rolul instituției în susținerea valorilor democratice în Europa și dincolo de granițele Uniunii. Ea a amintit acțiuni anterioare ale Parlamentului, inclusiv acordarea Premiului Saharov unor apărători ai drepturilor omului precum Oleg Orlov, Sergei Kovalev și Lyudmila Alexeyeva, precum și politicianului de opoziție Alexei Navalny.

Metsola a cerut eliberarea deținuților politici și a subliniat importanța dialogului pentru întărirea legăturilor și promovarea unor inițiative practice. „Acest Parlament este o casă pentru democrație și pentru toți cei care caută să o întărească și să o protejeze în Europa și dincolo de ea”, a spus Metsola.

Mesajul cel mai direct a fost adresat participanților ruși. „Știu prin câte au trecut mulți dintre voi și cât de mult ați muncit pentru a aduce un viitor mai bun, mai luminos. Nu sunteți singuri”, a spus Metsola. Ea a adăugat că dialogul face parte dintr-o serie lungă de acțiuni ale Parlamentului pentru susținerea eforturilor și cauzei lor.

În deschiderea evenimentului, vorbitorii au legat susținerea pentru societatea civilă rusă de securitatea europeană. Pina Picierno, vicepreședinta Parlamentului European, a spus că războiul împotriva Ucrainei a arătat cât de periculoasă este separarea libertății de securitate și a drepturilor de stabilitate. Ideea centrală a intervenției sale a fost că un regim care nu respectă limitele în raport cu propriii cetățeni nu va respecta limitele nici în raport cu vecinii săi.

Această logică explică de ce Parlamentul tratează dialogul cu actorii ruși pro-democrație ca pe o parte a politicii europene de securitate, nu ca pe un simplu exercițiu moral. Represiunea internă din Rusia, războiul împotriva Ucrainei, dezinformarea, intimidarea disidenților și presiunea asupra societății civile sunt prezentate ca elemente ale aceluiași tip de regim politic.

Mariana Katzarova, raportoarea specială a Organizației Națiunilor Unite pentru situația drepturilor omului în Federația Rusă, a descris situația drepturilor omului din Rusia ca fiind în continuă deteriorare. Ea a vorbit despre presiunea asupra apărătorilor drepturilor omului, jurnaliștilor, avocaților, activiștilor anti-război, persoanelor LGBTQ, obiectorilor de conștiință și altor grupuri vizate de autorități.

Katzarova a cerut ca sprijinul pentru societatea civilă rusă să devină structural, nu ocazional. În intervenția sa, ea a insistat asupra nevoii de finanțare flexibilă, protecție reală, sprijin juridic, securitate digitală și instrumente care să permită organizațiilor din exil să continue munca pentru cei aflați în Rusia.

Marta Kos, comisara pentru extindere, a spus că războiul împotriva Ucrainei este „războiul ales de Putin” și că prețul plătit de rușii obișnuiți devine tot mai greu. Ea a legat sprijinul pentru societatea civilă rusă de sprijinul pentru democrațiile din vecinătatea Rusiei, arătând că Moscova încearcă să împiedice state precum Ucraina, Moldova sau Armenia să își consolideze propria cale democratică și europeană.

Kos a spus că Uniunea Europeană a oferit din 2021 sprijin de 70 de milioane de euro pentru societatea civilă rusă și presa independentă. Potrivit comisarei, acest sprijin a ajutat media independente să ajungă la public din interiorul Rusiei, să combată narațiunile Kremlinului și să susțină persoane sau organizații afectate de represiune.

Andrius Kubilius, comisarul pentru apărare și spațiu, a prezentat problema Rusiei și din perspectiva viitoarei arhitecturi de securitate a Europei. El a avertizat că normalizarea relațiilor cu Moscova nu poate avea loc doar pentru că războiul ar ajunge la un armistițiu sau la o pace formală. Pentru Kubilius, întrebarea importantă este dacă Rusia însăși revine la normalitate politică.

Participanții la Brussels Dialogue au inclus nume importante ale opoziției și societății civile ruse. Printre ei s-au aflat Yulia Navalnaya, președinta Advisory Board al Anti-Corruption Foundation și a Human Rights Foundation, Mikhail Khodorkovsky, cofondator al Russian Anti-war Committee, care a participat online, Vladimir Kara-Murza, vicepreședinte al Free Russia Foundation, tot online, Ilya Yashin, președintele partidului „Peaceful Russia”, și Evi Chayka, fondatoare și directoare executivă a EQUAL PostOst, apărătoare a drepturilor omului, activistă anti-război și activistă LGBTQ.

Participarea acestor figuri arată că Brussels Dialogue nu este doar o reuniune despre Rusia, ci o încercare de a aduce împreună direcții diferite ale opoziției democratice ruse: anticorupție, presă independentă, drepturile omului, activism anti-război, protecția minorităților, mediul academic și organizațiile civice.

O parte a discuțiilor s-a desfășurat în paneluri închise publicului, pentru a permite un schimb mai deschis și mai sigur. Participanții au discutat provocările cu care se confruntă societatea rusă în domeniul drepturilor omului, implicațiile pe termen lung ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și dezinformarea. Ei au analizat și felul în care se poate lucra pentru o pace justă și sustenabilă pentru Ucraina.

Pentru Parlamentul European, acest format are și o valoare simbolică. El separă regimul de la Kremlin de cetățenii ruși care se opun războiului și autoritarismului, într-un moment în care propaganda rusă încearcă să prezinte conflictul ca pe o confruntare inevitabilă între Rusia și Occident.

A doua ediție a Brussels Dialogue vine după prima întâlnire organizată în iunie 2023. Continuarea formatului arată că Parlamentul European vrea să păstreze un canal politic cu forțele democratice ruse, nu doar să reacționeze la acțiunile regimului de la Moscova.

Miza pe termen lung este ce loc vor avea actorii ruși pro-democrație într-o eventuală arhitectură europeană de securitate după război. Intervențiile de la Bruxelles au transmis o idee comună: apărarea Ucrainei, sprijinirea presei independente, protejarea disidenților și evitarea unei normalizări premature cu regimul Putin fac parte din aceeași strategie de securitate democratică europeană.

Pentru moment, mesajul instituției este unul de sprijin politic și moral. Rusia democratică nu există încă la nivel de stat, dar există prin oamenii care documentează abuzuri, apără prizonieri politici, combat propaganda, susțin victimele represiunii și încearcă să păstreze deschisă posibilitatea unei Rusii care să nu mai fie construită pe frică, război și minciună.

https://2eu.brussels/ro/stiri/parlamentul-european-le-transmite-rusilor-anti-razboi-ca-nu-sunt-singuri-in-lupta-pentru-o-rusie-democratica