Kallas: Curtea Penală Internațională pregătește soluții alternative pentru dosare și plata salariilor, pe fondul sancțiunilor SUA

Șefa diplomației UE confirmă pregătirile CPI, fără să anunțe înlocuirea sistemelor actuale. Licențele americane permit anumite plăți și servicii digitale, iar UE examinează protejarea furnizorilor. Cele 13 milioane de euro prezentate de Kallas reprezintă sprijin acordat în ultimii doi ani, nu o finanțare nouă.

Curtea Penală Internațională pregătește alternative informatice pentru gestionarea dosarelor și soluții pentru plata salariilor, pe fondul sancțiunilor americane, a declarat Kaja Kallas în Parlamentul European la 20 octombrie. Șefa diplomației UE a cerut furnizorilor să nu întrerupă servicii care rămân autorizate și a spus că Uniunea analizează măsuri pentru protejarea Curții și a companiilor europene care lucrează cu aceasta. Pregătirile relatate nu înseamnă că sistemele au fost deja înlocuite sau că plățile și comunicațiile instituției sunt oprite.

Pe scurt

1. Kallas a confirmat la 20 octombrie pregătirile CPI pentru alternative informatice de gestionare a dosarelor și pentru plata salariilor. Nu a anunțat o migrare finalizată, furnizori înlocuiți sau blocarea generală a serviciilor.

2. UE a oferit Curții 13 milioane de euro în ultimii doi ani, potrivit Kallas, pentru victime, investigații și comunicare. Suma nu este o nouă alocare aprobată în ziua dezbaterii.

3. SUA au sancționat CPI ca instituție la 9 octombrie, dar licența OFAC nr. 13 permite anumite operațiuni, inclusiv salarii și contribuții ale statelor, până la 7 aprilie 2027, ora 00:01 EDT. Autorizația are condiții și excepții.

4. Licența OFAC nr. 14 permite anumite servicii de comunicații, software, stocare și securitate cibernetică. Nu are în text aceeași dată-limită generală și nu înlocuiește celelalte cerințe legale americane.

5. Liderii UE și comisia AFET cer protejarea Curții și a furnizorilor. Comisia examinează măsuri, inclusiv folosirea Regulamentului de blocare, dar nu a fost anunțată o extindere adoptată care să acopere automat sancțiunile CPI.

6. Kallas a cerut companiilor să nu restrângă serviciile dincolo de cerințele sancțiunilor și statelor părți să sprijine continuitatea activității Curții, inclusiv investigațiile din Ucraina.

Kallas nu a identificat furnizorii care ar putea fi înlocuiți, sistemele alese, costurile ori un calendar al schimbărilor. Informația adaugă o dimensiune practică discuțiilor europene despre protejarea CPI: continuitatea unei instanțe care depinde de servicii digitale pentru probe și dosare și de servicii financiare pentru angajați și contracte.

În aceeași intervenție, Kallas a declarat că UE a oferit CPI 13 milioane de euro în ultimii doi ani. Potrivit acesteia, sprijinul a finanțat reparații fizice, psihologice și materiale pentru victime, consolidarea capacității de investigație și informarea publicului despre rolul Curții. Este un bilanț al contribuțiilor deja oferite, nu o nouă alocare de 13 milioane de euro aprobată la 20 octombrie.

Statele Unite au inclus Curtea ca instituție pe lista entităților sancționate la 9 octombrie, după măsuri împotriva unor judecători și procurori. CPI a respins sancțiunile și a afirmat că urmăresc perturbarea activității și intimidarea celor care lucrează sau cooperează cu instanța. Tot la 9 octombrie, Oficiul pentru Controlul Activelor Străine al Trezoreriei SUA, OFAC, a emis licențe generale care permit anumite operațiuni cu instituția, în condițiile prevăzute de documente.

Licența nr. 13 autorizează tranzacțiile în mod obișnuit necesare menținerii ori închiderii ordonate a operațiunilor, contractelor sau altor acorduri ale CPI. Sunt menționate contribuțiile statelor părți la Statutul de la Roma, salariile, asigurările de sănătate, serviciile medicale, chiriile, utilitățile și serviciile comerciale curente. Autorizația expiră la 7 aprilie 2027, ora 00:01 EDT, ora de vară a coastei de est a SUA, nu la sfârșitul acelei zile.

Licența permite utilizarea conturilor blocate ale Curții pentru tranzacțiile autorizate. Nu extinde însă automat permisiunea la operațiuni cu alte persoane sancționate, în lipsa unei autorizări separate. Termenul din aprilie reprezintă limita acestei autorizații; nu stabilește oprirea automată a întregii instituții la expirare.

Licența nr. 14 privește telecomunicațiile, comunicarea pe internet și programele pentru administrarea organizației. Ea include software pentru gestiune financiară și salarizare, securitate cibernetică, stocare, copii de rezervă și recuperare a datelor, precum și serviciile cloud asociate. Textul nu prevede aceeași dată-limită generală ca licența nr. 13 și menține propriile excepții, alături de celelalte cerințe legale americane, inclusiv controalele aplicabile exportului unor tehnologii.

Existența acestor autorizații arată că desemnarea instituției și continuarea unor servicii pot coexista. Licențele nu garantează că fiecare furnizor va continua contractele, dar nici nu susțin ideea unei interdicții generale imediate asupra tuturor plăților și sistemelor digitale. În concluziile dezbaterii, Kallas a cerut companiilor să evite restrângerea serviciilor dincolo de ceea ce impun măsurile americane.

La 16 octombrie, Consiliul European ceruse deja Comisiei să pregătească inițiative pentru protejarea CPI și atenuarea efectelor sancțiunilor asupra operatorilor din UE, astfel încât aceștia să poată furniza în continuare servicii financiare și alte servicii necesare Curții. Solicitarea liderilor europeni este un mandat politic, nu un nou mecanism juridic de protecție deja intrat în vigoare.

Printre opțiunile aflate în lucru se numără Regulamentul european de blocare, cunoscut drept Blocking Statute. Acesta protejează operatorii europeni împotriva efectelor extrateritoriale ale anumitor legi străine enumerate în anexa sa, care cuprinde în prezent măsuri americane privind Cuba și Iran. Sancțiunile împotriva CPI nu sunt acoperite automat. Kallas a confirmat că utilizarea instrumentului este analizată și trebuie pregătită juridic și practic, fără să anunțe adoptarea unei extinderi.

Parlamentul European ceruse, la rândul său, un răspuns mai ferm: comisia pentru afaceri externe, AFET, a aprobat la 19 octombrie, cu 50 de voturi pentru, 18 împotrivă și patru abțineri, raportul pregătit de Mounir Satouri privind protejarea justiției internaționale. Cererile parlamentare și concluziile liderilor UE formează contextul politic al declarației lui Kallas; niciuna nu înlocuiește actele juridice necesare unei noi protecții.

Pentru CPI, continuitatea administrativă contează și în investigațiile din teren. Kallas a invocat colectarea probelor privind crimele de război din Ucraina și a cerut statelor părți să ajute Curtea să își continue activitatea. Pregătirea unor alternative pentru dosare și salarii urmărește reducerea riscului operațional, în timp ce diplomația europeană încearcă să obțină revocarea sancțiunilor și menținerea serviciilor necesare instanței.

https://2eu.brussels/ro/news/curtea-penala-internationala-pregateste-sisteme-alternative-pentru-dosare-si-salarii-in-fata-sanctiunilor-sua