Europol: artefactele chinezești devin ținte pentru furturi planificate din muzeele europene

Porțelanuri vechi de sute de ani și obiecte din perioadele Ming și Qing apar printre categoriile vizate în furturile recente analizate de Europol. Agenția leagă interesul infractorilor de cererea ridicată pentru asemenea artefacte și de posibilitatea revânzării lor pe piața de artă.

Artefactele chinezești valoroase au devenit o categorie distinctă de ținte în unele furturi recente din muzeele europene, potrivit Europol. Agenția menționează porțelanuri din secolele XII–XIII, obiecte din perioada dinastiei Ming și vase din bronz cu emailuri colorate din perioadele Ming și Qing și consideră că interesul infractorilor este alimentat de cererea de pe piața de artă.

Pe scurt

1.Europol identifică obiectele culturale chinezești printre categoriile tot mai frecvent vizate în anumite furturi din muzee. 2.Exemplele includ porțelanuri din secolele XII–XIII, obiecte din dinastia Ming și vase din bronz cu emailuri din perioadele Ming și Qing. 3.Agenția consideră că cererea ridicată și posibilitatea revânzării pe piața de artă fac aceste bunuri atractive pentru traficanți. 4.Furturile analizate nu par oportuniste: obiectele sunt selectate anterior, iar atacurile includ recunoaștere și planificare. 5.Europol separă această piață de cea a aurului și bijuteriilor, unde valoarea materialului permite topirea sau dezmembrarea obiectelor.

În evaluarea Europol asupra schimbării furturilor din muzee, artefactele chinezești apar alături de metalele și pietrele prețioase drept una dintre categoriile care atrag atenția infractorilor. Logica este însă diferită: în cazul unui obiect din aur, metalul poate fi valorificat separat, în timp ce pentru un artefact chinezesc valoarea este legată tocmai de autenticitatea și proveniența sa.

Raportul oferă exemple concrete de obiecte urmărite: farfurii din porțelan chinezesc din secolele XII–XIII, recipiente din perioada dinastiei Ming și vase de bronz cu emailuri colorate provenind din dinastiile Ming și Qing.

Europol include și obiecte furate de la Keramiekmuseum Princessehof din Leeuwarden, în Țările de Jos, printre exemplele care ilustrează această tendință. Printre acestea se află un vas din porțelan datat aproximativ în 1680 și un recipient chinezesc cu formă de tărtăcuță dublă din jurul anilor 1500–1520.

Agenția consideră că motivul principal este financiar și leagă furturile de cererea existentă pentru obiectele chinezești vechi. Dacă există cumpărători interesați și canale prin care bunurile pot fi introduse pe piață, artefactele pot deveni ținte deliberate pentru rețelele de trafic cultural.

Europol nu afirmă că toate obiectele chinezești furate ajung pe piața legală de artă și nu identifică o anumită țară drept destinație finală. Raportul vorbește despre posibilitatea revânzării și despre cererea care face această categorie atractivă.

Un element important este caracterul țintit al operațiunilor. În cazurile analizate, autorii nu par să fi ales la întâmplare bunurile după intrarea în muzeu, iar Europol identifică recunoaștere și pregătire anterioară.

Această selecție presupune un anumit nivel de cunoaștere a obiectelor sau acces la informații despre valoarea lor. Într-o piață în care aspectul și vechimea unui artefact influențează puternic prețul, alegerea unor piese precise poate indica faptul că infractorii știu ce caută înainte de declanșarea furtului.

Situația diferă de furturile de metale prețioase în privința modului de valorificare. Topirea unui obiect din aur poate distruge identitatea sa culturală, în timp ce distrugerea unui porțelan Ming ar elimina tocmai valoarea pe care infractorii urmăresc să o exploateze.

Pentru aceste bunuri, rețeaua de revânzare devine astfel esențială. Obiectul trebuie păstrat suficient de intact pentru a avea valoare comercială, dar în același timp trebuie ascunsă sau falsificată proveniența sa pentru a reduce riscul identificării ca bun furat.

Europol tratează furturile de artefacte chinezești ca parte a pieței mai largi a traficului ilegal de bunuri culturale. Raportul nu oferă o statistică privind numărul obiectelor chinezești furate și nici valoarea totală a acestei piețe.

Noutatea constă în faptul că agenția identifică această categorie în mod separat printre țintele observate în cazurile recente și leagă selecția de cererea existentă și de posibilitatea revânzării.

https://2eu.brussels/ro/news/europol-artefactele-chinezesti-devin-tinte-pentru-furturi-planificate-din-muzeele-europene