Daniel Buda cere finanțare urgentă pentru porturi, nave comerciale și apărare antidronă în România și Bulgaria

Daniel Buda cere Comisiei Europene și Consiliului măsuri concrete și finanțare rapidă pentru securizarea porturilor, protejarea navelor comerciale și apărare antidronă în România și Bulgaria. Eurodeputatul avertizează că insecuritatea din Marea Neagră poate redirecționa exporturile ucrainene către rutele terestre și cere garanții pentru fermierii de la frontiera estică a UE. Intervenția reprezintă o solicitare politică, fără o sumă sau un program de finanțare anunțat.

Eurodeputatul român Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) a Parlamentului European, a cerut miercuri, 21 octombrie 2026, măsuri concrete și finanțare europeană rapidă pentru securizarea porturilor, protejarea navelor comerciale și consolidarea apărării împotriva dronelor în România și Bulgaria. În intervenția din plenul de la Strasbourg, el a avertizat asupra consecințelor insecurității din Marea Neagră pentru exporturile ucrainene și pentru fermierii din statele vecine.

Pe scurt

Daniel Buda a cerut la 21 octombrie 2026 Comisiei Europene și Consiliului măsuri concrete și finanțare rapidă pentru securizarea porturilor, protejarea navelor comerciale și apărare antidronă în România și Bulgaria.

El avertizează că exporturile ucrainene redirecționate către rutele terestre ar putea aduce costuri mai mari, blocaje logistice și presiune asupra piețelor agricole. Buda cere garanții pentru fermierii români și cei de la frontiera estică a UE.

Potrivit datelor pe care eurodeputatul spune că le-a primit în acea dimineață, peste cinci milioane de tone de cereale așteptau transportul din regiunea Mării Negre. Cifra îi este atribuită; discursul nu identifică o sursă statistică, un port sau un stat anume.

Buda subliniază rolul portului Constanța și al Dunării. Culoarele de solidaritate UE–Ucraina, lansate în mai 2022, folosesc transportul feroviar, rutier și căile navigabile interioare pentru exporturi și importuri.

La punctul 17 al concluziilor din 15–16 octombrie, Consiliul European condamnă atacurile asupra navigației, inclusiv cele din zonele economice exclusive ale României și Bulgariei, cere trecere în siguranță și reafirmă importanța culoarelor de solidaritate.

Intervenția este o solicitare politică: Buda nu anunță o sumă, un program de finanțare sau un calendar de plată. Pasajul concluziilor privind Marea Neagră nu aprobă fonduri distincte pentru porturi ori apărare antidronă în cele două state.

Buda a vorbit în dezbaterea privind concluziile reuniunii Consiliului European din 15–16 octombrie. Adresându-se președintelui Consiliului European, António Costa, el a salutat pasajul care condamnă atacurile rusești asupra navigației din Marea Neagră. Acesta este punctul 17 al concluziilor adoptate de liderii UE.

Eurodeputatul a prezentat Marea Neagră ca pe o rută comercială importantă pentru cereale și a legat siguranța transporturilor de securitatea alimentară mondială. El a subliniat contribuția României la funcționarea culoarelor de solidaritate și transportarea a milioane de tone de cereale prin portul Constanța și pe Dunăre.

Culoarele de solidaritate au fost lansate în mai 2022 pentru a menține exporturile și importurile Ucrainei după invazia rusă și blocarea porturilor ucrainene. Comisia Europeană descrie inițiativa ca pe o rețea de rute feroviare, rutiere și pe căi navigabile interioare. Aceste rute oferă alternative pentru comerțul ucrainean, fără a elimina importanța accesului în siguranță la Marea Neagră.

Potrivit avertismentului formulat de Buda, deteriorarea securității maritime ar putea redirecționa din nou exporturile ucrainene spre rutele terestre. El a asociat o asemenea evoluție cu costuri mai mari, blocaje logistice și presiune suplimentară asupra piețelor agricole din România și din celelalte state membre aflate la frontiera cu Ucraina. Acestea sunt riscurile invocate de eurodeputat, nu un bilanț al unor pierderi deja cuantificate.

Buda a afirmat că, potrivit unor date primite în dimineața zilei de 21 octombrie, peste cinci milioane de tone de cereale așteptau să fie transportate din regiunea Mării Negre și că insecuritatea rutelor împiedica exporturile. Cifra este atribuită eurodeputatului: în discurs el nu a numit sursa statistică, un port anume sau un stat căruia i-ar reveni întregul volum. Ea nu poate fi prezentată ca un stoc oficial verificat într-un singur port.

Eurodeputatul a cerut explicit ca fermierii români și cei din statele membre de la frontiera estică a Uniunii să primească garanții că activitatea lor nu va fi afectată de situația din Marea Neagră. Solicitarea leagă protejarea rutelor comerciale de interesele producătorilor agricoli și de funcționarea infrastructurii de transport.

Apelul său către Comisia Europeană și Consiliu acoperă trei domenii: securitatea porturilor, protejarea navelor comerciale și întărirea capacităților de apărare împotriva dronelor în România și Bulgaria. Buda a cerut finanțare rapidă, dar nu a indicat o sumă, un program european sau un calendar de plată. Discursul exprimă o cerere de intervenție politică și financiară.

Separat de solicitarea eurodeputatului, concluziile Consiliului European condamnă atacurile asupra infrastructurii agricole ucrainene, porturilor de la Marea Neagră și Dunăre, punctelor de trecere a frontierei, instalațiilor de export și navelor, precum și distrugerea depozitelor de cereale. Liderii UE acuză Rusia că folosește hrana ca armă și subminează securitatea alimentară, în special în Africa, Asia și Orientul Mijlociu.

Liderii europeni califică drept inacceptabile atacurile împotriva navigației civile și comerciale, inclusiv cele recente din zonele economice exclusive ale Bulgariei și României. Ei le consideră o încălcare gravă a dreptului internațional și maritim și cer restabilirea imediată a trecerii în siguranță pentru navele civile și comerciale din Marea Neagră. Același pasaj reafirmă importanța consolidării culoarelor de solidaritate UE–Ucraina pentru exporturile de cereale.

Pentru România, discuția privește atât siguranța navigației, cât și rolul portului Constanța, al Dunării și al legăturilor terestre în tranzitul agricol. Presiunea suplimentară descrisă de Buda ar putea afecta transportul, depozitarea și accesul producătorilor la infrastructura logistică; efectele concrete ar depinde de durata incidentelor și de capacitatea rutelor alternative. Intervenția nu oferă o estimare a costurilor pentru fermierii români.

Pasajul concluziilor referitor la Marea Neagră nu aprobă o alocare financiară distinctă pentru porturile sau apărarea antidronă din România și Bulgaria. Nici intervenția lui Buda nu anunță acordarea unor fonduri. În încheiere, eurodeputatul a legat securitatea alimentară mondială de siguranța din Marea Neagră și din zona Dunării.

https://2eu.brussels/ro/news/daniel-buda-cere-finantare-urgenta-pentru-protejarea-porturilor-si-navelor-comerciale-din-marea-neagra