Alain Berset, secretarul general al Consiliului Europei, a prezentat în Parlamentul European un Nou Pact democratic pentru Europa, conceput să completeze European Democracy Shield al UE și să extindă cooperarea la cele 46 de state membre ale Consiliului Europei. Organizația lucrează separat și la un posibil instrument juridic privind manipularea și ingerințele informaționale străine, dar forma sa nu este încă stabilită. Consultarea asupra Pactului continuă până la sfârșitul lui decembrie, iar publicarea este prevăzută pentru aprilie 2027.
Consiliul Europei pregătește un Nou Pact democratic pentru Europa care ar urma să completeze European Democracy Shield dezvoltat de Uniunea Europeană și să extindă cooperarea privind protejarea democrației la cele 46 de state membre ale organizației. Alain Berset, secretarul general al Consiliului Europei, a declarat în Comisia specială a Parlamentului European pentru European Democracy Shield (EUDS) că proiectul urmărește atât apărarea democrațiilor împotriva ingerințelor externe și manipulării informației, cât și probleme mai profunde precum pierderea încrederii în instituții, polarizarea și slăbirea participării democratice.
Pe scurt
1.Consiliul Europei pregătește un Nou Pact democratic pentru Europa, care ar urma să completeze European Democracy Shield al UE și să acopere cele 46 de state membre ale organizației.
2.Pactul este construit în jurul a cinci valori prezentate de Alain Berset: accountability, demnitate, veridicitate, egalitate și responsabilitate.
3.Separat, Consiliul Europei lucrează la un posibil instrument juridic privind foreign information manipulation and interference, adică manipularea și ingerințele informaționale străine. Forma juridică a instrumentului rămâne deschisă.
4.Berset a insistat că măsurile împotriva ingerințelor nu trebuie să devină un pretext pentru cenzurarea societății civile, a opiniilor legitime sau a pluralismului.
5.Consultarea asupra Pactului este prevăzută până la sfârșitul lui decembrie 2026, publicarea documentului final în aprilie 2027, iar statele membre ale Consiliului Europei ar urma să decidă etapele următoare la sesiunea ministerială din mai 2027.
Berset a prezentat Pactul pornind de la o distincție între protejarea democrației împotriva amenințărilor externe și consolidarea mecanismelor care o fac rezilientă din interior. În această logică, un „scut” poate limita atacurile cibernetice, ingerințele străine sau tentativele de manipulare electorală, dar nu poate rezolva singur pierderea încrederii cetățenilor, polarizarea socială sau slăbirea legăturii dintre instituții și populație.
Secretarul general a legat inițiativa de arhitectura mai largă a Consiliului Europei, construită în jurul Convenției europene a drepturilor omului, jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și activității Comisiei de la Veneția. El a amintit și că liderii celor 46 de state membre au convenit la Reykjavik, în 2023, asupra unor principii pentru democrație, pe care noul Pact încearcă acum să le transforme într-un cadru mai concret privind condițiile în care sistemele democratice pot funcționa într-un mediu schimbat.
Berset a descris cinci valori aflate la baza proiectului: accountability, dignity, truthfulness, equality și responsibility. În română, primele și ultimele concepte trebuie diferențiate, deoarece ambele pot fi traduse superficial prin „responsabilitate”. În contextul intervenției, accountability privește răspunderea și posibilitatea de a cere socoteală instituțiilor și actorilor publici, în timp ce responsibility se referă la asumarea responsabilității în funcționarea democratică.
Pactul nu este prezentat ca o nouă definiție juridică a democrației. Berset îl descrie drept un angajament comun asupra condițiilor necesare pentru ca democrația să funcționeze într-un context marcat de inteligență artificială, manipulare informațională, interferențe externe, fragmentarea spațiului public și scăderea încrederii în instituții.
Unul dintre avantajele pe care Consiliul Europei le invocă este acoperirea geografică. European Democracy Shield privește Uniunea Europeană și cele 27 de state membre, în timp ce Consiliul Europei include 46 de state. Pentru amenințări care nu se opresc la frontierele UE, Berset susține că răspunsul trebuie să poată funcționa la o scară paneuropeană.
El a indicat Moldova, Ucraina, Armenia, Georgia și Balcanii de Vest drept spații în care Uniunea Europeană și Consiliul Europei desfășoară deja programe comune. Ideea Pactului este să folosească această rețea mai largă fără a duplica instrumentele UE, ci oferindu-le un cadru complementar bazat pe standardele Consiliului Europei.
A doua dimensiune este cea normativă. Consiliul Europei aduce în această cooperare Convenția europeană a drepturilor omului, jurisprudența Curții de la Strasbourg, opiniile Comisiei de la Veneția și alte instrumente juridice dezvoltate în cadrul organizației. Berset a folosit și Convenția-cadru a Consiliului Europei privind inteligența artificială ca exemplu de domeniu în care standardele paneuropene pot fi dezvoltate în paralel și în cooperare cu UE.
Cea mai concretă dezvoltare juridică prezentată în Parlament privește manipularea și ingerințele informaționale străine, cunoscute în terminologia europeană prin acronimul FIMI, de la foreign information manipulation and interference. Berset a spus că miniștrii Consiliului Europei au dat undă verde lucrărilor asupra unui instrument juridic consacrat acestei probleme.
Forma instrumentului nu este însă stabilită. Din intervenția secretarului general nu rezultă că statele au decis deja adoptarea unei convenții internaționale obligatorii sau a unui alt tip precis de act juridic. Berset a spus explicit că forma rămâne deschisă, iar articolul nu poate prezenta proiectul drept o convenție deja negociată.
Ambiția este ca instrumentul să poată funcționa dincolo de frontierele UE și să fie coerent de la început cu mecanismele europene existente. Dacă procesul se finalizează în această direcție, Consiliul Europei ar putea crea reguli comune privind FIMI pentru toate statele sale membre, oferind un nivel paneuropean suplimentar față de instrumentele aplicabile exclusiv în UE.
Această extindere geografică vine însă cu o condiție pe care Berset a repetat-o în intervenția sa: combaterea ingerințelor nu trebuie să afecteze principiile democratice pe care măsurile încearcă să le protejeze. Drepturile omului, pluralismul, libertatea de exprimare și statul de drept trebuie să rămână limite ale oricărui mecanism construit împotriva manipulării și interferenței.
Berset a avertizat în mod explicit asupra riscului ca legislația privind influența străină să fie utilizată pentru reducerea la tăcere a societății civile. Din perspectiva Consiliului Europei, o regulă împotriva ingerințelor trebuie să fie accesibilă, previzibilă și supusă controlului, iar faptul că o opinie este ofensatoare, șocantă sau deranjantă nu este suficient pentru a o scoate în afara protecției libertății de exprimare.
Tocmai aici Pactul încearcă să se diferențieze de o abordare exclusiv securitară. Instrumentele de apărare a democrației trebuie să poată identifica operațiuni de ingerință și manipulare coordonată fără a transforma dezacordul politic, critica instituțională sau opiniile minoritare în probleme de securitate.
În discuția din EUDS au apărut și teme precum transparența platformelor digitale, identitatea proprietarilor media, rolul verificatorilor de informații și modul în care algoritmii pot influența distribuirea conținutului politic. Aceste elemente arată că reziliența democratică este tratată ca o problemă care privește simultan infrastructura informațională, regulile electorale și încrederea în instituții.
Relația dintre Pact și European Democracy Shield este prezentată de Berset drept una de complementaritate. Scutul UE și Pactul Consiliului Europei urmăresc unele amenințări similare, precum ingerințele străine, dezinformarea și atacurile asupra alegerilor, dar Pactul ar adăuga o acoperire geografică mai largă și standardele juridice dezvoltate în sistemul Consiliului Europei.
Această distincție este importantă și instituțional. Consiliul Europei nu este o instituție a Uniunii Europene. Este o organizație internațională separată, cu 46 de state membre, iar Convenția europeană a drepturilor omului și Curtea Europeană a Drepturilor Omului fac parte din sistemul său. Prin urmare, Noua Pact democratic nu este o componentă a legislației UE și nu trebuie confundat cu European Democracy Shield sau cu Centrul european pentru reziliența democratică despre care Președinția irlandeză a Consiliului UE a vorbit în aceeași reuniune.
Calendarul prezentat de Berset este relativ precis, dar privește procesul de elaborare, nu adoptarea unei legislații deja convenite. Consultarea asupra Pactului ar urma să continue până la sfârșitul lunii decembrie 2026, iar versiunea finală să fie publicată în aprilie 2027.
Statele membre ale Consiliului Europei ar urma apoi să discute etapele următoare la sesiunea ministerială din mai 2027. Berset nu a anunțat că la acea reuniune va fi adoptat automat un instrument obligatoriu. Decizia poate privi continuarea procesului, forma politică sau juridică a Pactului și pașii necesari pentru dezvoltarea instrumentelor asociate.
Procesul este deschis și participării publice. Berset a cerut eurodeputaților să contribuie la consultare și să aducă în discuție opiniile cetățenilor, inclusiv ale grupurilor care sunt mai rar reprezentate în dezbaterea instituțională. Această componentă reflectă ideea centrală a Pactului că reziliența democratică nu poate fi construită exclusiv prin reguli pentru instituții, platforme sau alegeri, dar depinde și de reconstruirea încrederii între cetățeni și sistemele politice.
Pentru UE, miza proiectului este apariția unui al doilea nivel de cooperare în jurul protejării democrației. European Democracy Shield poate dezvolta instrumente în interiorul cadrului juridic al Uniunii, iar Consiliul Europei poate furniza standarde și mecanisme cu acoperire paneuropeană, inclusiv pentru state care nu sunt membre ale UE.
Forma exactă a acestei arhitecturi rămâne însă în construcție. Pactul este încă în consultare, iar instrumentul juridic privind FIMI nu are încă o formă definitivă. Noutatea anunțată de Berset este direcția instituțională, calendarul și intenția de a construi reguli comune dincolo de UE, nu existența unei convenții sau a unor obligații juridice deja adoptate.
Ultimele știri
22:56
22:53
22:47
22:45
22:38
Vezi mai multe știri