Comisia vrea noi acorduri Eurojust cu opt țări pentru combaterea criminalității organizate transfrontaliere

Comisia Europeană propune deschiderea negocierilor pentru noi acorduri de cooperare între Eurojust și opt țări terțe, într-o încercare de a consolida investigațiile și urmărirea penală a criminalității organizate care operează peste frontiere. Lista cuprinde Bolivia, Canada, Chile, Costa Rica, Ecuador, Panama, Peru și Emiratele Arabe Unite, iar eventualele acorduri ar permite schimbul de informații operaționale și o cooperare mai directă între procurori și autorități judiciare.

Pe scurt Comisia propune negocieri pentru acorduri Eurojust cu opt țări: Bolivia, Canada, Chile, Costa Rica, Ecuador, Panama, Peru și Emiratele Arabe Unite. Parteneriatele ar permite schimbul de informații operaționale și ar putea sprijini investigații comune cu statele membre ale UE. Cooperarea este orientată în special către combaterea traficului de droguri, criminalității cibernetice și spălării banilor. Eurojust are în prezent acorduri de cooperare cu 16 țări, inclusiv Statele Unite, Regatul Unit, Ucraina și Republica Moldova. Comisia are deja mandat din partea Consiliului pentru negocieri cu alte zece țări, printre care Brazilia, Israel, Maroc, Tunisia și Türkiye.

Propunerea Comisiei urmărește să extindă capacitatea Eurojust de a lucra direct cu autoritățile judiciare din țări care joacă un rol important în investigațiile privind rețele criminale transnaționale. Dacă negocierile se încheie cu acorduri, procurorii și instanțele din statele membre ar putea coopera mai rapid cu autoritățile din cele opt țări în dosare care implică mai multe jurisdicții.

Cooperarea ar putea include schimbul de informații operaționale, sprijinirea investigațiilor comune și coordonarea activității de zi cu zi între autoritățile judiciare. Comisia indică drept domenii prioritare traficul de droguri, criminalitatea cibernetică și spălarea banilor, trei tipuri de criminalitate care depășesc frecvent frontierele și implică infrastructuri, conturi, persoane sau probe aflate în mai multe țări.

Vicepreședinta executivă pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație, Henna Virkkunen, a legat extinderea cooperării de capacitatea grupărilor criminale de a exploata frontierele și tehnologiile noi pentru a evita anchetele și urmărirea penală.

„Criminal groups excel at crossing borders and exploiting new technologies to escape justice. The more countries we cooperate with, the less room for manoeuvre we leave criminals to operate”, a declarat Virkkunen.

În traducere, ea a spus că grupările criminale sunt foarte eficiente în traversarea frontierelor și folosirea noilor tehnologii pentru a scăpa de justiție și că extinderea cooperării internaționale reduce spațiul în care acestea pot opera.

Comisarul pentru democrație, justiție, statul de drept și protecția consumatorilor, Michael McGrath, a subliniat la rândul său caracterul tot mai sofisticat și interconectat al criminalității organizate.

„Serious organised crime is increasingly transnational, sophisticated and interconnected. Our response must be equally coordinated and interconnected”, a spus McGrath.

El a adăugat că numai cooperarea transfrontalieră poate permite destructurarea rețelelor criminale și combaterea eficientă a traficului de droguri, criminalității cibernetice și spălării banilor.

Inițiativa este legată și de revizuirea recent propusă a mandatului Eurojust, prin care Comisia vrea să consolideze cooperarea agenției cu parteneri internaționali. Argumentul este că amenințările criminale sunt tot mai greu de investigat exclusiv în interiorul frontierelor UE, iar accesul rapid la informații și la autorități judiciare din state terțe devine o condiție tot mai importantă pentru dosarele complexe.

Eurojust are în prezent acorduri cu 16 țări: Armenia, Albania, Bosnia și Herțegovina, Georgia, Islanda, Liban, Liechtenstein, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia, Serbia, Elveția, Ucraina, Regatul Unit și Statele Unite.

Aceste acorduri permit o cooperare mai structurată și sunt însoțite de garanții privind protecția datelor cu caracter personal, viața privată și drepturile fundamentale, în conformitate cu dreptul UE. Comisia subliniază că aceleași tipuri de garanții ar urma să fie necesare și în viitoarele acorduri.

Lista celor opt țări propuse acum se adaugă unui grup separat de zece state pentru care Comisia are deja mandat din partea Consiliului să negocieze acorduri de cooperare cu Eurojust. Acestea sunt Algeria, Argentina, Brazilia, Columbia, Egipt, Israel, Iordania, Maroc, Tunisia și Türkiye.

Prin urmare, extinderea propusă nu înseamnă că Eurojust va avea imediat noi competențe operaționale în cele opt țări. Mai întâi trebuie deschise și încheiate negocierile, iar viitoarele acorduri trebuie să stabilească modul concret în care pot fi schimbate informațiile și organizată cooperarea judiciară.

Eurojust este agenția UE care sprijină coordonarea între procurori și autorități judiciare în dosare penale transfrontaliere. Rolul său este deosebit de important atunci când aceleași rețele criminale operează în mai multe state și când probele, banii sau suspecții se află în jurisdicții diferite.

Propunerea Comisiei urmărește să extindă această rețea de cooperare internațională, dar acordurile cu cele opt țări nu există încă și nu pot produce efecte până la finalizarea negocierilor și aprobarea lor conform procedurilor aplicabile.