Comisia Europeană și OCDE propun ca elevii să învețe nu doar să folosească inteligența artificială, ci să o înțeleagă critic

Comisia Europeană și OCDE au prezentat un cadru de alfabetizare în domeniul inteligenței artificiale pentru învățământul primar și secundar, într-un moment în care elevii folosesc deja masiv instrumente de IA pentru teme, căutare, traducere, creație sau interacțiuni online. Documentul propune ca școlile să îi învețe pe copii nu doar să folosească aplicații de IA, ci să înțeleagă cum funcționează, când greșesc, cum pot manipula, ce date folosesc și cum pot fi utilizate responsabil.

Comisia Europeană și OCDE au prezentat un cadru de alfabetizare în domeniul inteligenței artificiale care mută discuția din școală dincolo de întrebarea dacă elevii au voie să folosească ChatGPT sau alte instrumente similare. Miza documentului este mai largă: copiii trebuie să învețe cum funcționează IA, cum pot verifica răspunsurile generate, când este potrivit să o folosească, ce riscuri există pentru gândirea critică, confidențialitate, creativitate, sănătate emoțională și democrație.

Pe scurt Comisia Europeană și OCDE au lansat un cadru de alfabetizare în domeniul IA pentru învățământul primar și secundar. Documentul este neobligatoriu și se adresează profesorilor, directorilor, autorităților educaționale, furnizorilor de formare și familiilor. Cadrul este organizat în jurul a patru domenii: interacțiunea cu IA, crearea cu IA, gestionarea IA și modelarea IA. Raportul arată că alfabetizarea în domeniul IA nu înseamnă simpla folosire a unor instrumente, ci înțelegerea modului în care IA funcționează și evaluarea critică a rolului său în viața de zi cu zi. Cadrul va contribui la evaluarea PISA 2029 privind alfabetizarea media și inteligența artificială.

Documentul, intitulat „Empowering Learners for the Age of AI”, pornește de la o realitate deja vizibilă în școli: elevii folosesc inteligența artificială înainte ca sistemele educaționale să fi stabilit clar ce trebuie să înțeleagă despre ea. IA apare în chatboți, aplicații de traducere, motoare de recomandare, instrumente de căutare, aplicații de creație, platforme educaționale și servicii care influențează ce informații văd tinerii.

Cadrul definește alfabetizarea în domeniul IA ca un ansamblu de cunoștințe tehnice, competențe durabile și atitudini necesare pentru a trăi într-o lume influențată de inteligența artificială. În termeni simpli, elevii ar trebui să poată interacționa cu IA, să creeze cu ajutorul ei, să decidă când și cum să o folosească și să înțeleagă cum poate fi îmbunătățită pentru a reflecta valori umane.

Această distincție este importantă deoarece raportul insistă că alfabetizarea în domeniul IA nu este același lucru cu folosirea unor instrumente de IA. Un elev poate introduce o cerere într-un chatbot fără să înțeleagă de ce răspunsul poate fi greșit, părtinitor, inventat sau manipulator. Cadrul propune ca școala să formeze această capacitate de judecată, nu doar abilitatea tehnică de a scrie prompturi.

Documentul indică și amploarea fenomenului. Un studiu citat în cadru arată că 88% dintre adolescenții europeni mai tineri, între 13 și 15 ani, și 96% dintre adolescenții între 16 și 18 ani folosesc instrumente de IA pentru învățare și sarcini creative cel puțin de câteva ori pe săptămână. Eurostat arată, de asemenea, că tinerii între 16 și 24 de ani folosesc IA generativă aproape de două ori mai mult decât populația generală.

Pentru școli, problema nu mai este dacă elevii vor întâlni IA, ci dacă o vor folosi cu discernământ. Raportul menționează riscuri legate de dezinformare, conținut nepotrivit, prejudecăți algoritmice, stereotipuri de gen, confidențialitate, urme digitale și folosirea companionilor IA ca înlocuitori ai interacțiunilor umane.

Un capitol important privește confuzia dintre IA și oameni. Cadrul explică faptul că sistemele de IA pot produce răspunsuri care par conversații umane, dar nu au conștiință, înțelegere, intenție sau relații autentice. În cazul tinerilor, această confuzie poate deveni sensibilă când chatboții sau companionii IA sunt folosiți pentru sprijin emoțional, conversații serioase sau încredințarea unor informații personale.

Cadrul este construit în jurul a patru domenii. Primul, „interacțiunea cu IA”, urmărește ca elevii să recunoască unde apare inteligența artificială în viața lor, să evalueze rezultatele generate și să decidă dacă acestea trebuie acceptate, revizuite sau respinse. Aici intră verificarea informațiilor, identificarea halucinațiilor, înțelegerea recomandărilor algoritmice și analiza impactului IA asupra opiniilor, alegerilor și comportamentelor.

Al doilea domeniu, „crearea cu IA”, privește folosirea inteligenței artificiale ca partener creativ, fără pierderea controlului uman. Elevii ar trebui să poată folosi IA pentru a explora idei, a vizualiza sau prototipa soluții, a cere feedback și a reflecta asupra originalității, drepturilor de autor și autenticității conținutului.

Al treilea domeniu, „gestionarea IA”, îi învață pe elevi să decidă dacă IA este instrumentul potrivit pentru o anumită sarcină. Cadrul propune ca tinerii să compare ce poate face un sistem de IA cu ceea ce trebuie să rămână responsabilitate umană, de exemplu judecata, creativitatea, relațiile, argumentarea sau înțelegerea contextului.

Al patrulea domeniu, „modelarea IA”, merge dincolo de utilizarea unor instrumente existente. Elevii ar trebui să înțeleagă cum sunt proiectate sistemele de IA, pentru cine sunt construite, ce limite au, ce date folosesc și cum pot fi îmbunătățite pentru a promova bunăstarea umană și beneficiul social. Raportul precizează că scopul nu este transformarea tuturor elevilor în ingineri IA, ci formarea unor tineri care știu că tehnologia poate fi evaluată, ajustată și contestată.

Profesorii sunt prezentați ca actori centrali, dar nu ca singurii responsabili. Cadrul afirmă că alfabetizarea în domeniul IA trebuie construită printr-un efort coordonat între profesori, directori, autorități educaționale, furnizori de formare, părinți și familii. Mesajul este că un singur profesor sau o singură materie nu poate acoperi întreaga problemă.

Datele citate în raport arată și dificultatea acestei tranziții. Un Eurobarometru Flash din 2025 indică faptul că 81% dintre cetățenii europeni consideră că toți profesorii ar trebui să aibă competențele necesare pentru a folosi și înțelege IA, inclusiv IA generativă. În același timp, datele TALIS 2024 ale OCDE arată că doar unul din trei profesori folosește IA în medie, iar trei din patru profesori spun că nu au cunoștințele și competențele necesare pentru a preda folosind IA.

Raportul avertizează că introducerea IA în școală nu trebuie tratată ca o simplă metodă de economisire a timpului. Profesorii rămân esențiali pentru empatie, curiozitate intelectuală, reziliență, raționament etic, incluziune și sprijin individualizat. Cadrul insistă că tehnologia trebuie să servească dezvoltării elevilor, nu să submineze autonomia profesională a profesorilor sau relația umană din educație.

Documentul discută și riscurile pentru învățare. IA poate ajuta elevii să producă lucrări mai bune sau să ajungă mai repede la anumite rezultate, dar raportul avertizează că aceste beneficii nu se transformă automat în învățare durabilă. Delegarea efortului cognitiv către IA poate slăbi gândirea critică și autoreglarea, mai ales dacă elevii acceptă răspunsurile fără verificare sau reflecție.

Etica nu este tratată ca un capitol separat, ci ca o dimensiune prezentă în tot cadrul. Elevii trebuie să înțeleagă că sistemele de IA reflectă alegeri umane, date selectate, criterii de proiectare, interese economice, condiții de muncă și inegalități sociale. Cadrul pune accent pe transparență, responsabilitate, confidențialitate, echitate, impact de mediu și întrebarea centrală: cine beneficiază și cine poate fi dezavantajat de folosirea IA.

Un element mai puțin discutat în dezbaterea publică, dar inclus explicit în cadru, este costul de mediu al inteligenței artificiale. Elevii ar trebui să învețe că sistemele IA folosesc energie, apă, minerale și infrastructură de calcul, iar decizia de a folosi IA trebuie cântărită și în funcție de relevanța reală pentru sarcina respectivă.

Cadrul a fost elaborat după o versiune preliminară lansată în mai 2025 și revizuită în urma unei consultări internaționale. Peste 2.000 de persoane au contribuit cu feedback, din peste 100 de țări, inclusiv profesori, designeri de învățare, factori de decizie, cercetători, organizații neguvernamentale, sindicate, părinți și reprezentanți ai tinerilor.

Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, a spus că alfabetizarea în domeniul IA este „o competență fundamentală” pentru tineri. Ea a afirmat că înțelegerea și utilizarea responsabilă a IA sunt esențiale pentru competitivitatea Europei, dar și pentru protejarea democrației și coeziunii sociale, iar aceste lucruri „încep în sălile noastre de clasă”.

Cadrul este neobligatoriu și nu oferă orientări pentru aplicarea juridică a Regulamentului european privind inteligența artificială. Rolul său este educațional: să ofere un limbaj comun și exemple concrete pentru școli, astfel încât alfabetizarea în domeniul IA să poată fi introdusă în discipline diferite și adaptată la contexte naționale, locale și școlare.

Documentul va contribui la evaluarea PISA 2029 privind alfabetizarea media și inteligența artificială, care va măsura capacitatea elevilor de a naviga critic într-un mediu informațional influențat tot mai mult de sisteme IA. Pentru Uniunea Europeană, cadrul se leagă de Planul de acțiune pentru educația digitală, Uniunea competențelor și viitoarea foaie de parcurs pentru educație și competențe digitale.

https://2eu.brussels/ro/news-articles/comisia-europeana-si-ocde-propun-ca-elevii-sa-invete-nu-doar-sa-foloseasca-inteligenta-artificiala-ci-sa-o-inteleaga-critic