Comisia pregătește schimbări pentru procesele civile transfrontaliere, inclusiv în litigiile cu pârâți din afara UE

Bruxellesul analizează simplificarea regulilor care stabilesc unde pot fi judecate litigiile civile și comerciale și cum circulă hotărârile între statele membre. Printre opțiuni se află reguli comune pentru pârâții din țări terțe, acțiunile colective și procedurile digitale, iar o eventuală propunere legislativă este prevăzută pentru 2027.

Comisia Europeană analizează modificarea regulilor care stabilesc unde sunt judecate litigiile civile și comerciale transfrontaliere și cum sunt recunoscute și executate hotărârile între statele membre. Bruxellesul spune că sistemul actual funcționează în general bine, dar vede probleme în cazurile care implică pârâți din afara UE, în unele litigii contractuale și de răspundere civilă, în protecția consumatorilor și în acțiunile colective. Consultarea deschisă la 1 septembrie va continua până la 24 noiembrie, iar Comisia indică trimestrul al patrulea din 2027 pentru o eventuală propunere legislativă.

Pe scurt Comisia revizuiește regulile Bruxelles Ia, care stabilesc instanța competentă în litigiile civile și comerciale transfrontaliere și permit recunoașterea hotărârilor în celelalte state membre. Evaluarea de până acum arată că sistemul și-a atins în mare măsură obiectivele, dar există incertitudini și proceduri care pot fi simplificate sau modernizate. Una dintre probleme privește pârâții aflați în afara UE, pentru care regulile de competență nu sunt armonizate în același mod și pot produce condiții diferite pentru companiile europene. Comisia analizează și reguli pentru acțiunile colective, digitalizarea procedurilor, litigiile contractuale și delictuale, contractele cu consumatorii și legătura cu procesele de tip SLAPP. Consultarea se încheie la 24 noiembrie 2026, iar o eventuală modificare legislativă este planificată orientativ pentru sfârșitul anului 2027.

Regulile cunoscute drept Bruxelles Ia sunt folosite atunci când un litigiu civil sau comercial are legături cu mai multe state membre. Ele stabilesc, de exemplu, în ce țară poate fi chemată în judecată o companie într-un conflict contractual și permit ca o hotărâre pronunțată într-un stat membru să fie recunoscută și executată în altul fără reluarea întregului proces. Pentru companiile care operează peste granițe, predictibilitatea acestor reguli poate influența costurile juridice și modul în care sunt redactate contractele.

Comisia a evaluat funcționarea sistemului după mai mult de zece ani de aplicare și a concluzionat că acesta oferă în general securitate juridică și facilitează executarea hotărârilor. În același timp, au fost identificate domenii în care regulile sunt complexe, neclare sau mai puțin adaptate schimbărilor tehnologice și noilor tipuri de litigii. Bruxellesul urmărește în special reducerea costurilor și a sarcinilor procedurale pentru companii, consumatori și alte persoane implicate în dispute transfrontaliere.

Una dintre cele mai importante probleme privește litigiile cu persoane sau companii domiciliate în afara Uniunii Europene. În prezent, regulile europene nu oferă în toate aceste situații același grad de uniformitate, ceea ce poate însemna că accesul unei companii europene la instanță depinde mai mult de legislația națională a statului în care este introdus procesul. Comisia consideră că această fragmentare poate produce costuri suplimentare și condiții concurențiale diferite pentru firmele care desfășoară activități internaționale.

În varianta cea mai amplă analizată, Bruxellesul ar putea introduce reguli europene de competență și pentru pârâții domiciliați în țări terțe. O asemenea schimbare ar merge mai departe decât simpla clarificare a textului actual și ar urmări să ofere un cadru mai previzibil atunci când un litigiu implică simultan o companie din UE și un actor din afara Uniunii. Comisia va analiza impactul acestei opțiuni înainte de a decide dacă o include într-o viitoare propunere.

O altă zonă vizată este cea a litigiilor contractuale și a cererilor de despăgubire pentru prejudicii. Regulile actuale permit, în anumite situații, ca un pârât să fie acționat în judecată într-un alt stat decât cel în care este domiciliat, în funcție de locul în care contractul trebuia executat sau în care s-a produs prejudiciul. Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene a clarificat o parte dintre aceste situații, dar Comisia consideră că persistă incertitudini care pot fi reduse prin reguli mai simple și mai coerente.

Contractele cu consumatorii sunt de asemenea incluse în evaluare. Normele europene oferă protecții speciale consumatorilor în litigiile transfrontaliere, inclusiv posibilitatea de a introduce în anumite condiții o acțiune în propria țară. Comisia analizează dacă aceste dispoziții trebuie simplificate sau adaptate la modul în care comerțul și serviciile digitale au schimbat relațiile dintre companii și clienții aflați în state diferite.

Revizuirea poate atinge și acțiunile colective, prin care mai multe persoane urmăresc repararea unor prejudicii similare. Comisia examinează dacă sunt necesare reguli mai clare privind instanța competentă pentru asemenea cazuri, în special atunci când victimele, compania vizată și efectele unei practici sunt răspândite în mai multe state. În scenariul de reformă mai ambițioasă, ar putea fi introduse dispoziții specifice pentru astfel de acțiuni.

Bruxellesul va analiza și legătura dintre Bruxelles Ia și procesele strategice îndreptate împotriva participării publice, cunoscute drept SLAPP. Aceste acțiuni pot fi folosite împotriva jurnaliștilor, activiștilor sau organizațiilor societății civile, inclusiv în litigii cu dimensiune transfrontalieră. Comisia s-a angajat anterior să examineze dacă regulile privind jurisdicția trebuie adaptate pentru a răspunde mai bine unor asemenea situații.

Digitalizarea reprezintă o altă direcție posibilă de modificare. Comisia analizează dacă anumite proceduri pot fi simplificate prin folosirea instrumentelor digitale și dacă normele actuale reflectă suficient modul în care sunt încheiate contractele și apar litigiile într-o economie în care activitatea comercială este tot mai puțin legată de un loc fizic. Obiectivul declarat este reducerea costurilor și creșterea predictibilității pentru companiile care operează în mai multe jurisdicții.

Evaluarea include și relația dintre Bruxelles Ia și mecanismele europene paralele pentru executarea transfrontalieră a hotărârilor. Comisia va examina dacă toate instrumentele existente mai sunt necesare sau dacă anumite proceduri pot fi consolidate, simplificate ori eliminate pentru a evita suprapunerile. Această analiză se desfășoară împreună cu evaluarea Ordinului european de executare. Bruxellesul analizează trei scenarii. Primul ar menține regulile actuale, iar eventualele probleme ar continua să fie rezolvate prin jurisprudența Curții de Justiție și alte instrumente existente. Al doilea ar aduce clarificări și simplificări punctuale, inclusiv pentru digitalizare, în timp ce al treilea ar permite o reformă mai amplă care să includă reguli pentru pârâții din afara UE și pentru acțiunile colective. Comisia leagă revizuirea și de competitivitatea europeană. Procesele transfrontaliere complicate pot genera costuri disproporționate pentru întreprinderile mici și start-up-uri, care au mai puține resurse pentru litigii desfășurate simultan sau succesiv în mai multe jurisdicții. Un sistem mai previzibil ar putea reduce aceste costuri și riscul juridic asociat extinderii într-un alt stat membru.

Pentru cetățeni și consumatori, obiectivul este ca accesul la instanță și executarea unei hotărâri într-un alt stat membru să rămână cât mai simple. Comisia estimează că eventualele modificări pot consolida protecția judiciară și accesul la remedii, inclusiv pentru persoanele vulnerabile și pentru consumatorii implicați în acțiuni colective. Libertatea de exprimare este menționată separat în evaluarea impactului posibil al regulilor privind procesele transfrontaliere.

Consultarea este deschisă persoanelor fizice, companiilor, inclusiv IMM-urilor, avocaților și altor profesioniști din domeniul juridic, instanțelor, autorităților naționale, asociațiilor de consumatori, organizațiilor de business și cercetătorilor. În paralel, Comisia va organiza discuții țintite cu statele membre și punctele de contact ale Rețelei Judiciare Europene în materie civilă și comercială.

Contribuțiile vor fi folosite împreună cu evaluarea actualelor reguli și cu o analiză de impact pentru alegerea variantei finale. Faptul că este pregătită o evaluare nu înseamnă că toate opțiunile prezentate vor ajunge într-o propunere legislativă. Calendarul indicativ prevede o eventuală inițiativă în trimestrul al patrulea din 2027, după încheierea analizei și a consultărilor. Regulamentul Bruxelles Ia se aplică din 2015 și reprezintă principalul cadru european pentru competența instanțelor și circulația hotărârilor în materie civilă și comercială. Sistemul se bazează pe recunoașterea reciprocă a hotărârilor dintre statele membre și urmărește să reducă situațiile în care același litigiu trebuie reluat într-o altă țară. Consultarea publică și cererea de contribuții lansate la 1 septembrie vor rămâne deschise timp de 12 săptămâni, până la 24 noiembrie 2026. Comisia va folosi rezultatele pentru a decide amploarea eventualei revizuiri.

https://2eu.brussels/ro/news/comisia-pregateste-schimbari-pentru-procesele-civile-transfrontaliere-inclusiv-in-litigiile-cu-parati-din-afara-ue