CJUE confirmă înghețarea fondurilor pentru cinci oameni de afaceri activi în Rusia

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a respins apelurile formulate de cinci oameni de afaceri sancționați de UE și a confirmat că înghețarea fondurilor lor poate fi justificată prin rolul jucat în sectoare economice care aduc venituri substanțiale statului rus, chiar fără dovedirea unei legături personale cu guvernul de la Moscova.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a confirmat joi înghețarea fondurilor pentru cinci oameni de afaceri importanți care operează în Rusia, respingând toate apelurile formulate de Dmitry Pumpyanskiy, Tigran Khudaverdyan, Viktor Rashnikov, Dmitry Mazepin și German Khan împotriva sancțiunilor impuse de Consiliul Uniunii Europene după declanșarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei.

Pe scurt

Curtea de Justiție a UE a respins toate apelurile formulate de cinci oameni de afaceri sancționați de Uniune.

Instanța a clarificat că sectoarele economice, nu persoanele în sine, sunt cele care furnizează venituri substanțiale statului rus.

Curtea a arătat că influența acestor oameni de afaceri trebuie evaluată în funcție de contextul economic în care operează, indiferent de existența unei legături personale cu guvernul rus.

Judecătorii au confirmat că există o legătură obiectivă între oamenii de afaceri importanți din sectoare profitabile pentru Rusia și obiectivul UE de a crește presiunea asupra Moscovei.

Curtea a decis și că măsurile restrictive nu sunt în mod vădit disproporționate și nu depășesc ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului urmărit.

Decizia privește apelurile formulate după ce Tribunalul Uniunii Europene respinsese în 2023 acțiunile deschise de cei cinci reclamanți împotriva măsurilor restrictive adoptate de Consiliu. Cazurile au fost reunite, iar hotărârea pronunțată joi de CJUE închide această etapă a litigiului la nivelul instanței supreme a Uniunii în materie de drept al UE.

În hotărârea sa, Curtea clarifică mai întâi un element central al regimului de sancțiuni. Potrivit instanței, „sectoarele economice”, și nu „oamenii de afaceri importanți” implicați în acestea, sunt cele care trebuie să furnizeze o sursă substanțială de venit pentru guvernul rus. Cu alte cuvinte, criteriul juridic nu cere ca fiecare persoană sancționată să fie ea însăși o sursă directă de finanțare a statului rus, ci ca ea să aibă un rol relevant în sectoare economice care alimentează economia rusă.

Curtea explică și modul în care trebuie înțeles conceptul de „influență” al acestor oameni de afaceri. Judecătorii arată că influența trebuie analizată „în lumina contextului economic în care aceștia operează, indiferent de orice legătură pe care ar putea să o aibă cu guvernul rus”. Instanța consideră că, tocmai pentru că au o importanță semnificativă pentru economia rusă, aceste persoane sunt susceptibile să favorizeze indirect finanțarea acțiunilor de destabilizare împotriva Ucrainei, contribuind la menținerea profitabilității sau prosperității sectoarelor economice în care sunt active.

O altă parte importantă a hotărârii privește legalitatea criteriului folosit de Consiliu pentru includerea acestor persoane pe lista sancțiunilor. Curtea amintește că legalitatea unui asemenea criteriu poate fi afectată doar dacă el este în mod vădit inadecvat. În speță, instanța consideră că nu este cazul, deoarece criteriul vizează categorii de persoane care au, chiar indirect și independent de conduita lor personală, o legătură obiectivă cu țara terță asupra căreia Uniunea încearcă să exercite presiune prin sancțiuni. În aceste dosare, Curtea a găsit o legătură obiectivă între, pe de o parte, oameni de afaceri importanți implicați în sectoare profitabile pentru Rusia și, pe de altă parte, obiectivul de a crește presiunea exercitată asupra acestei țări și costurile acțiunilor sale de destabilizare a Ucrainei.

Instanța confirmă și că măsurile restrictive sunt proporționale. Potrivit hotărârii, pentru a verifica proporționalitatea este suficient să se stabilească faptul că măsurile nu sunt în mod vădit inadecvate pentru atingerea obiectivului legitim urmărit și că nu depășesc în mod vădit ceea ce este necesar pentru realizarea acestuia. Curtea concluzionează că ambele condiții sunt îndeplinite în aceste cauze.

Din punct de vedere jurnalistic, hotărârea este importantă nu doar pentru cei cinci reclamanți, ci și pentru întreaga arhitectură juridică a sancțiunilor UE împotriva elitelor economice ruse. Ea confirmă că Uniunea poate menține înghețarea fondurilor unor persoane active în sectoare strategice și profitabile pentru economia rusă fără a demonstra neapărat o legătură personală directă cu Kremlinul, atâta timp cât există o legătură obiectivă între poziția lor economică și scopul măsurilor restrictive. Această interpretare întărește marja juridică a Consiliului în apărarea regimului de sancțiuni instituit după februarie 2022.

Potrivit comunicatului Curții, Consiliul Uniunii Europene a adoptat măsuri restrictive împotriva unor oameni de afaceri importanți activi în sectoare economice care furnizează o sursă substanțială de venit guvernului rus după începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, în februarie 2022. Baza juridică menționată în document este Decizia 2014/145/PESC a Consiliului, astfel cum a fost modificată prin Decizia 2022/329 din 25 februarie 2022.

Cei cinci reclamanți contestaseră anterior sancțiunile în fața Tribunalului Uniunii Europene, însă acțiunile lor au fost respinse în 2023. Hotărârea pronunțată acum de CJUE confirmă acele decizii ale Tribunalului și consolidează interpretarea potrivit căreia criteriul economic folosit de UE în listarea unor oameni de afaceri ruși poate rezista controlului judiciar, inclusiv în ceea ce privește adecvarea și proporționalitatea măsurilor.

https://2eu.brussels/ro/stiri/cjue-confirma-inghetarea-fondurilor-pentru-cinci-oameni-de-afaceri-activi-in-rusia