Sprijinul pentru aderarea la Uniunea Europeană rămâne puternic în Balcanii de Vest, dar Serbia și Türkiye arată limitele influenței europene

Sondajul anual WeBalkans 2026 arată că Uniunea Europeană este privită pozitiv în cea mai mare parte a Balcanilor de Vest, dar imaginea sa diferă puternic de la o țară la alta. Albania are cel mai ridicat sprijin pentru aderare, cu 92% dintre cetățeni în favoarea intrării în UE, în timp ce Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Bosnia și Herțegovina mențin majorități pro-europene. Serbia rămâne cazul cel mai dificil, cu doar 31% sprijin pentru aderare, iar Türkiye arată o relație mai rece, în care economia, vizele și locurile de muncă cântăresc mai mult decât entuziasmul politic.

Uniunea Europeană rămâne reperul dominant pentru cea mai mare parte a Balcanilor de Vest, dar sondajul WeBalkans 2026 arată o regiune mult mai nuanțată decât imaginea simplă a unui spațiu uniform pro-european. Albania, Kosovo și Muntenegru văd aderarea ca pe un parcurs realist și avantajos, Macedonia de Nord și Bosnia și Herțegovina mențin majorități pro-europene, în timp ce Serbia și Türkiye arată cât de fragilă devine influența UE atunci când economia, identitatea, geopolitica și neîncrederea politică se suprapun.

Pe scurt

Albania are cel mai puternic sprijin pentru aderarea la UE: 92% dintre cetățeni susțin intrarea țării în Uniune, iar 94% cred că aderarea ar aduce mai multe avantaje decât dezavantaje.

Kosovo are 83% sprijin pentru aderare, iar 85% dintre cetățeni cred că apartenența la UE ar aduce mai multe avantaje decât dezavantaje.

Muntenegru combină o imagine pozitivă a UE, 67%, cu așteptarea cea mai rapidă privind aderarea: 62% cred că țara va deveni membră în următorii cinci ani.

Serbia este principala excepție regională: doar 31% susțin aderarea, 40% cred că țara nu va deveni niciodată membră a UE, iar încrederea în Rusia și China este mai ridicată decât în UE.

În Türkiye, doar 46% susțin aderarea, iar prioritățile cetățenilor sunt mai ales economice: dezvoltare, locuri de muncă, comerț și facilitarea vizelor.

Pentru cetățenii din Balcanii de Vest, Uniunea Europeană nu este doar un proiect instituțional. În sondajele WeBalkans, UE apare ca promisiune de economie mai bună, luptă împotriva corupției, libertate de circulație, locuri de muncă, educație, siguranță și un viitor mai bun pentru copii. Tocmai de aceea datele sunt importante: ele arată nu doar dacă oamenii „susțin Europa”, ci ce așteaptă concret de la apropierea de UE.

Albania este cel mai pro-european caz din sondaj. 82% dintre cetățeni au o imagine pozitivă despre Uniunea Europeană, 92% au încredere în UE, iar 92% susțin aderarea țării. Pentru 94% dintre respondenți, apartenența la UE ar aduce mai multe avantaje decât dezavantaje.

Așteptările albanezilor sunt foarte concrete. Principalii factori care ar face cetățenii mai favorabili UE sunt sprijinul pentru reducerea corupției, menționat de 55%, sprijinul pentru dezvoltarea economică, 53%, și finanțarea proiectelor locale de infrastructură, agricultură, sănătate, mediu sau cultură, 42%. Obstacolele percepute sunt la fel de clare: corupția larg răspândită, 63%, criminalitatea organizată, 40%, și lipsa voinței politice în Albania, 37%.

Kosovo are o orientare pro-europeană puternică, dar cu un profil diferit. 64% dintre cetățeni au o imagine pozitivă despre UE, 83% au încredere în Uniune, iar 83% susțin aderarea. 85% cred că aderarea ar aduce mai multe avantaje decât dezavantaje.

În Kosovo, principalul beneficiu perceput al aderării nu este doar nivelul de trai, ci imaginea internațională a țării. 49% indică o imagine mai bună a Kosovo în lume, 43% pacea și securitatea pentru Kosovo și regiune, iar 42% un viitor mai bun pentru copii. Principala îngrijorare este exodul tinerilor, menționat de 39%, semn că entuziasmul european coexistă cu teama că integrarea poate accelera migrația.

Muntenegru arată una dintre cele mai optimiste percepții asupra calendarului european. 67% dintre cetățeni au o imagine pozitivă despre UE, 73% au încredere în Uniune, iar 68% susțin aderarea. 77% cred că apartenența la UE ar aduce mai multe avantaje decât dezavantaje.

Datele cele mai puternice vin însă din așteptarea aderării. 62% dintre respondenții din Muntenegru cred că țara va deveni membră a UE în următorii cinci ani. Este cel mai ridicat nivel de optimism imediat din setul de date analizat. În același timp, cetățenii cer o implicare europeană mai mare în economie și comerț, 64%, educație și învățare pe tot parcursul vieții, 27%, și agricultură și dezvoltare rurală, 26%.

Macedonia de Nord rămâne pro-europeană, dar sondajul arată și frustrarea acumulată în jurul blocajelor politice. 61% dintre cetățeni au o imagine pozitivă despre UE, 80% au încredere în Uniune, iar 67% ar vota pentru aderarea la UE dacă ar avea loc un referendum. 75% cred că aderarea ar aduce mai multe avantaje decât dezavantaje.

Principalul obstacol perceput în Macedonia de Nord este legat direct de relația cu statele membre. 38% indică dezacordurile cu state membre individuale drept principală piedică pentru aderare, înaintea corupției larg răspândite, 37%, și a incapacității țării de a atinge standardele cerute, 30%. Pentru cetățeni, UE este încă atractivă, dar procesul de aderare este perceput ca dependent și de dispute politice bilaterale, nu doar de reforme interne.

Bosnia și Herțegovina are o majoritate pro-europeană, dar și una dintre cele mai puternice percepții privind blocajele interne. 53% dintre cetățeni au o imagine pozitivă despre UE, 72% au încredere în Uniune, 64% susțin aderarea, iar 73% cred că apartenența la UE ar aduce mai multe avantaje decât dezavantaje.

Ceea ce domină în Bosnia și Herțegovina este diagnosticul politic intern. 54% indică lipsa voinței politice drept obstacol principal pentru aderare, la egalitate cu corupția larg răspândită, tot 54%. Criminalitatea organizată este menționată de 35%. Pentru cetățeni, problema nu este absența unei perspective europene, ci capacitatea propriului sistem politic de a o transforma în realitate.

Serbia este ruptura majoră din tabloul regional. Doar 28% dintre cetățeni au o imagine pozitivă despre UE, 40% tind să aibă încredere în Uniune, iar sprijinul pentru aderare este de 31%. 41% cred că apartenența la UE ar aduce mai multe avantaje decât dezavantaje, mult sub nivelurile înregistrate în Albania, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord sau Bosnia și Herțegovina.

Sondajul arată și o competiție geopolitică mai dură în Serbia. Încrederea în Federația Rusă, 58%, și în China, 56%, este mai mare decât încrederea în UE, 40%. În percepția sprijinului financiar „ridicat sau foarte ridicat”, China este pe primul loc cu 39%, în timp ce UE și Rusia sunt ambele la 26%. Aceasta contrastează cu alte țări din regiune, unde UE este percepută mult mai clar ca actor central.

În Serbia, principala așteptare de la UE este tot economia. 49% spun că sprijinul pentru dezvoltarea economică ar face cetățenii mai favorabili Uniunii, iar 41% menționează reducerea corupției. Dar preocupările privind aderarea sunt diferite de cele din statele mai pro-europene: 43% se tem de exploatarea resurselor naturale ale țării, 35% de emigrarea tinerilor, iar 33% cred că aderarea ar afecta cooperarea cu Rusia.

Türkiye confirmă o relație distinctă de cea a Balcanilor de Vest. 42% dintre cetățeni au o atitudine pozitivă față de UE, 49% au încredere în Uniune, iar 46% susțin aderarea. 60% cred că apartenența la UE ar aduce mai multe avantaje decât dezavantaje, ceea ce arată că perspectiva europeană nu a dispărut, dar nu mobilizează publicul la nivelurile din Balcanii de Vest.

În Türkiye, UE este privită mai ales prin prisma economiei și mobilității. 63% dintre cetățeni spun că sprijinul pentru dezvoltarea economică ar crește percepția pozitivă față de Uniune, 45% menționează facilitarea vizelor sau accesul fără viză, iar 39% finanțarea programelor educaționale, schimburilor culturale și profesionale. Principalele beneficii percepute ale aderării sunt mai multe oportunități de angajare, 45%, granițe deschise și posibilitatea de a călători fără viză, 44%, și comerț liber, 42%.

Sondajul arată și cât de diferit este perceput sprijinul financiar european. În Albania, 96% dintre cetățeni știu de sprijinul financiar al UE, 89% îl evaluează ca ridicat sau moderat, iar 61% cred că UE este cel mai mare contributor financiar. În Kosovo, 97% știu de sprijinul UE, dar doar 21% cred că Uniunea este cel mai mare contributor financiar, în timp ce Statele Unite sunt percepute mai puternic ca actor de sprijin.

În Muntenegru, 64% cred că UE este cel mai mare contributor financiar, cel mai ridicat nivel din setul analizat. În Macedonia de Nord, procentul este de 41%, iar în Bosnia și Herțegovina de 43%. Serbia rămâne mai sceptică, cu 27% care văd UE ca principal contributor financiar și doar 30% care consideră sprijinul european eficient. În Türkiye, doar 28% cred că UE este cel mai mare contributor financiar, iar 37% dintre cei care știu de sprijinul european îl consideră eficient.

Imaginea regională este astfel împărțită în trei zone. Prima este zona sprijinului puternic, în care Albania, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Bosnia și Herțegovina văd aderarea ca pe o promisiune utilă pentru economie, stat de drept și viitorul tinerilor. A doua este Serbia, unde UE concurează cu Rusia și China într-un spațiu public mult mai sceptic. A treia este Türkiye, unde relația cu UE rămâne importantă, dar este filtrată prin beneficii pragmatice, locuri de muncă, comerț, vize și nivel de trai.

Sondajele fac parte din WeBalkans Annual Survey 2026, realizat în primăvara anului 2026. În Albania, Kosovo, Serbia, Macedonia de Nord, Muntenegru și Bosnia și Herțegovina, cercetările au vizat populația generală cu vârsta de peste 15 ani, prin interviuri față în față și eșantioane de aproximativ 1.000 de respondenți în fiecare țară sau entitate. În Türkiye, eșantionul a fost de 2.475 de respondenți.

Datele arată că extinderea rămâne un proiect cu sprijin public real în cea mai mare parte a Balcanilor de Vest, dar și că promisiunea europeană nu se susține singură. În aproape toate cazurile, cetățenii cer rezultate vizibile în economie, lupta împotriva corupției, servicii publice, educație, sănătate și mobilitate. Pentru UE, competiția nu este doar diplomatică, ci și socială: influența europeană se măsoară în nivelul de trai, încrederea în instituții și capacitatea de a arăta că apropierea de Uniune produce schimbări concrete.

https://2eu.brussels/ro/stiri/sprijinul-pentru-aderarea-la-uniunea-europeana-ramane-puternic-in-balcanii-de-vest-dar-serbia-si-turkiye-arata-limitele-influentei-europene