Înainte de adoptarea noilor măsuri, protestele din Tirana au început în luna mai, ca reacție la un proiect hotelier de lux într-o rezervație naturală de pe coasta Albaniei, susținut de investitori asociați familiei președintelui american Donald Trump. Ulterior, manifestațiile s-au extins, iar la jumătatea lunii octombrie au fost preluate în principal de studenți, care au ridicat cereri legate de corupție, condițiile din educație și probleme din sistemul public.
În zilele care au precedat mobilizările masive, confruntările au devenit tot mai dure: poliția a intervenit cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă, iar în mai multe episoade au fost raportate arestări și zeci de răniți, după incidente în care protestatarii au aruncat cu pietre și au provocat pagube la clădiri și instituții publice. Premierul Edi Rama a susținut că violențele depășesc „linia roșie” și că ar fi alimentate de un „război hibrid” și de servicii din exterior, acuzații respinse de protestatari.
Pe fondul tensiunilor, au apărut și incidente politice la vârful instituțiilor: deputați albanezi s-au încăierat în Parlament, iar opoziția a acuzat Guvernul condus de Rama de reprimarea violentă a protestelor, în timp ce liderul opoziției a spus că va reprezenta revendicările studenților.
.webp)
.webp)
