Mureșan, în fața unui Parlament fragmentat. 10 zile pentru a cere votul de încredere / Cum au reacționat partidele până acum

Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan candidat pentru funcția de prim-ministru, după consultările cu partidele parlamentare. Șeful statului a invocat susținerea exprimată de PNL, USR și UDMR, dar a recunoscut că nu există o majoritate deja formată.

Mureșan pornește astfel cu un sprijin politic explicit, dar insuficient pentru învestire. Problema decisivă nu este desemnarea, ci obținerea voturilor necesare în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului.

Aritmetica votului

Constituția cere votul majorității deputaților și senatorilor, adică majoritatea membrilor Parlamentului în funcție, nu doar majoritatea celor prezenți. Conform structurii actuale rezultă 465 de parlamentari: 330 deputați și 135 senatori. Pragul de învestire este, așadar, de 233 de voturi.

În Camera Deputaților, PNL are 54 de membri, USR 40, iar UDMR 21. La Senat, PNL are 26 de membri, USR 18, iar UDMR 10. Cele trei partide care l-au propus pe Mureșan însumează, prin urmare, 169 de parlamentari: 80 PNL, 58 USR și 31 UDMR.

Acest bloc rămâne cu circa 64 de voturi sub pragul de 233. Chiar și cu cei 17 deputați ai minorităților naționale, ar ajunge la aproximativ 186 de voturi, încă departe de majoritatea cerută de Constituție.

PSD rămâne grupul-cheie. Are 91 de deputați și 35 de senatori, în total 126 de parlamentari. AUR are 92 de parlamentari: 62 deputați și 30 de senatori. UPR are 17 parlamentari în Camera Deputaților, PACE – Întâi România are șapte senatori, SOS România are 13 deputați, iar neafiliații sunt 23: 15 deputați și opt senatori.

O formulă PNL–USR–UDMR–minorități plus PSD ar avea, aritmetic, în jur de 312 voturi. O formulă bazată pe PNL, USR, UDMR, minorități și AUR ar trece, de asemenea, pragul, dar UDMR a exclus o majoritate construită cu voturile AUR.

Pozițiile politice

PNL susține desemnarea. Președintele partidului, Ilie Bolojan, a prezentat nominalizarea ca pe o șansă pentru o guvernare reformistă, responsabilă și proeuropeană. USR îl sprijină, de asemenea, pe Mureșan.

Dominic Fritz a afirmat că USR va participa la efortul de construire a unei majorități, deși a admis că negocierile nu vor fi ușoare.

UDMR transmite că va fi partener în construirea unei majorități, dar condiționează formula politică de excluderea AUR. Această poziție reduce opțiunile premierului desemnat.PSD nu a anunțat susținerea.

Sorin Grindeanu a reacționat cu „surprindere și dezamăgire”. Ba, mai mult, liderul social-democrat a zis că guvernul Mureșan „va pica cu glorie”.Claudiu Manda a susținut că viitorul guvern trebuie construit în jurul PSD. Mesajul indică faptul că partidul vrea să fie negociator central, nu simplu furnizor de voturi.

PNL încearcă acum să convingă PSD să-i acorde lui Mureșan susținerea prin relansarea propunerii unei rotative guvernamentale.

AUR a anunțat, de asemena, că nu va vota un cabinet Mureșan.

Grupul PACE – Întâi România a comunicat, la rândul său, că refuză să susțină un guvern condus de acesta.

Termenul constituțional

Articolul 103 alineatul 2 din Constituție stabilește că premierul desemnat are 10 zile de la desemnare pentru a cere Parlamentului votul de încredere asupra programului de guvernare și a listei complete a miniștrilor. Procedura are câteva etape clare:Premierul desemnat negociază majoritatea, redactează programul de guvernare și stabilește componența cabinetului.El depune programul și lista Guvernului la Parlament.Miniștrii propuși sunt audiați în comisiile de specialitate.Camera Deputaților și Senatul se reunesc în ședință comună pentru dezbatere și vot.

Învestirea necesită minimum 233 de voturi favorabile, adică majoritatea deputaților și senatorilor.

După acordarea votului, președintele numește Guvernul prin decret, iar premierul și miniștrii depun jurământul în fața șefului statului.Termenul de 10 zile obligă candidatul să înainteze cererea de învestire într-un interval scurt. Constituția nu transformă însă depășirea termenului într-o învestire automată și nici nu elimină necesitatea unei majorități parlamentare.

Când pot apărea anticipate

Alegerile anticipate nu decurg automat din respingerea cabinetului Mureșan. Articolul 89 din Constituție permite dizolvarea Parlamentului doar dacă sunt îndeplinite cumulativ două condiții: Parlamentul nu acordă încrederea pentru formarea Guvernului timp de 60 de zile de la prima solicitare de învestitură și sunt respinse cel puțin două solicitări de învestitură.

Chiar și atunci, dizolvarea este o opțiune a președintelui, nu o obligație. Înainte de decret, șeful statului trebuie să îi consulte pe președinții celor două Camere și pe liderii grupurilor parlamentare.

Constituția mai prevede că Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată într-un an. Dizolvarea este interzisă în ultimele șase luni ale mandatului prezidențial și pe durata stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență. Alegerile parlamentare trebuie organizate în cel mult trei luni de la dizolvare.

În concluzie, Mureșan are o nominalizare susținută de trei partide, dar nu o majoritate. Cheia învestirii rămâne disponibilitatea PSD, a minorităților și/sau a unor parlamentari din grupurile mai mici de a susține o formulă guvernamentală care să atingă pragul constituțional.

Sinteză realizată cu ajutorul Perplexity