AEP propune ca Parlamentul să numească întreaga conducere, iar obstrucționarea controalelor să fie sancționată cu până la 20.000 de lei

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a prezentat miercuri un proiect de lege privind organizarea și funcționarea instituției, elaborat în ultimele trei luni. Documentul prevede ca președintele și cei doi vicepreședinți ai AEP să fie numiți prin hotărâre a Parlamentului, fiecare pentru un mandat de opt ani.

Proiectul stabilește pentru AEP un aparat de lucru cu cel mult 371 de posturi, fără funcțiile de demnitate publică. Structurile teritoriale ar urma să aibă câte trei sau patru angajați, iar personalul va avea obligația să declare că nu este membru al unui partid politic. Salarizarea ar fi similară celei din Parlament.

Președintele AEP, Adrian Țuțuianu, a declarat că proiectul va fi discutat săptămâna viitoare cu partidele și cu structurile asociative ale administrației locale. El a precizat că documentul ar trebui promovat de un guvern cu puteri depline sau de parlamentari, nu prin ordonanță de urgență.

Inițiativa urmărește reunirea într-o singură lege a atribuțiilor dispersate în prezent în mai multe acte normative și definește AEP drept o autoritate permanentă a administrației electorale. Instituția ar urma să prezinte Parlamentului două rapoarte anuale și să administreze sistemul informatic electoral național.

Toate actele AEP ar deveni publice și ar putea fi contestate la Curtea de Apel București. Proiectul prevede amenzi între 5.000 și 20.000 de lei pentru obstrucționarea controalelor, refuzul furnizării de documente sau împiedicarea accesului la spații și sisteme informatice.