Al doilea război UE-SUA. Comercial

La sfârșitul săptămânii, președintele american a anunțat începerea celui de-al doilea război comercial cu Europa. Trump a scris pe rețeaua Truth Social că SUA va aplica începând de luna viitoare noi tarife vamale de 10% pentru opt state europene care susțin Groenlanda: Franța, Germania, Olanda, Danemarca, Suedia, Finlanda, Marea Britanie și Norvegia.

Creșterea taxelor vamale va crește la 25% începând cu data de 1 iunie a.c. Motivul invocat de președintele american este opoziția statelor europene amenințate cu creșterea tarifelor față de intenția SUA de preluare a Groenlandei.

Așadar, președintele american folosește din nou tarifele vamale ca un element de șantaj. Anul trecut, la începutul mandatului, Donald Trump a anunțat unilateral impunerea unor taxe vamale pentru toate statele cu care SUA aveau legături comerciale, ceea ce a bulversat piețele și parțial lanțurile de aprovizionare.

A urmat un șir lung de negocieri cu statele lumii în care, după regula bunului plac, Trump a mai îndulcit nivelul de taxare și, în final, în vara anului 2025, multe țări au reușit să ducă la jumătate cotele inițiale. Inclusiv Uniunea Europeană a redus taxele impuse de America de la 30% la 15%, cu mai multe amendamente, respectiv o serie de produse sau industrii au fost complet scutite de aplicarea tarifelor vamale și au fost asumate obligații de investiții sau de achiziționare de materii prime energetice de către UE.

În orice caz, dosarul tarifelor vamale a consacrat stilul de negociere al lui Donald Trump considerat asemănător cu cel din domeniul afacerilor.

Adică, o negociere care pleacă de la avantaje evidente ale SUA, lipsite de logică sau de argumente, o propunere care este aproape o amenințare și care exclude varianta de tip win-win, ci merge pe modelul „accepți propunerea, pentru că alta nu există”.

În cele din urmă, în „mărinimia” lui, Donald Trump a fost de acord cu o reducere a cotei de taxare, dar președintele american a consacrat acest tip negociere comercială ducând-o și la nivel politic.

Agresivitatea lui Trump în chestiunile comerciale i-a luat prin surprindere, în special, pe europeni, partenerii tradiționali ai SUA. La abordarea privind taxele vamale s-a adăugat și o adevărată ostilitate la adresa Uniunii Europene. La nivel politic, mesajele administrației americane au criticat deciziile și funcționarea Uniunii, au cerut imperativ alocări substanțiale pentru sectorul de apărare, au susținut pe față partide de tip suveranist, dar critice sau chiar anti-UE și s-au distanțat de viziunea europeană referitoare la Ucraina.

Ca de obicei, mesajul lui Trump legat de creșterea tarifelor vamale nu este clar. Adică, nu se înțelege dacă noile tarife de 10% se vor adăuga la cele existente, de 15% și dacă se vor aplica la toate produsele și serviciile, inclusiv pentru cele scutite de taxe vamale prin actualul acord. De asemenea, nu este limpede dacă regulile privind investițiile și cele referitoare la achizițiile de materii prime energetice de către UE vor rămâne valabile. Dar, pe această temă au un cuvânt de spus și statele membre.

De altfel, Manfred Weber, președintele Partidului Popular European, grupul politic care are cele mai multe mandate în Parlamentul European, a anunțat pe rețeaua X că acordul de anul trecut cu SUA a fost pus pe „hold” în Parlamentul European, mișcare cu care sunt de acord toate forțele politice importante reprezentate la nivel european.

De fapt, Donald Trump dă din nou „șah” Europei, de data aceasta pe subiecte mai complicate decât anul trecut. Pentru că acum tema tarifelor vamale este legată nu doar de problemele comerciale, ci și de cele geopolitice, respectiv de Groenlanda.

Este, desigur, o „coincidență” că decizia lui Trump de creștere a tarifelor vamale pentru opt state europene a venit exact în ziua semnării acordului UE-Mercosur de către președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. În ceea ce privește Groenlanda, Donald Trump spune clar că tarifele vor fi mărite până la rezolvarea problemei.

Ce ar putea face Uniunea Europeană în fața unui Trump totdeauna imprevizibil și autoritar? Soluția este cea a unei acțiuni comune. De exemplu, nu ar trebui ca situația celor șase state membre vizate de suprataxarea americană să fie tratată separat. Este nevoie ca UE să ia o decizie unitară față acest dosar. Adăugând că Marea Britanie (care este o excelentă piață de desfacere pentru produsele din UE) și Norvegia (care a devenit un furnizor esențial de materii prime energetice) sunt parteneri comerciali importanți pentru statele membre. Cele opt state supuse sancțiunilor comerciale nu trebuie abandonate. UE trebuie să aplice un tratament egal și comun pentru SUA în condițiile în care suprataxele vor intra în vigoare de la 1 februarie a.c.

Dar este UE pregătită pentru un răspuns comun? Greu de spus, pentru că acordul UE-Mercosur a demonstrat o falie în interiorul Uniunii, la care se adaugă statele membre care au, de mult timp, viziuni diferite față de majoritatea europeană, de exemplu, asupra ajutorului pentru Ucraina.

Deocamdată, liderii europeni se gândesc să folosească pentru prima dată instrumentul anticoercitiv, așa-numita bazooka europeană. Această procedură de apărare comercială, adoptată în anul 2023, dar neutilizată încă permite celor 27 de state membre să ia o serie de măsuri de retorsiune dacă o țară terță folosește șantajul pentru a impune decizii politice UE sau unui stat membru. Exemplele includ excluderea companiilor americane de pe piețele europene de achiziții publice sau blocarea anumitor investiții.

Cu sau fără bună știință, Donald Trump mai bagă „o dată bățul prin gardul UE”. Președintele american pune Europa în fața unor alegeri dificile, dar soluțiile care vor fi găsite trebuie să plece de la o viziune europeană comună. Așa cum spune Kaja Kallas, Înalta Reprezentantă a Uniunii Europene pentru Afaceri Externe, sunt „vremuri de beție” pentru europeni. De acord, dar important este să se trezească a doua zi cu mintea limpede.