Pesimismul politic în România și în lume: două cercetări sociale

În contextul transformărilor tehnologice accelerate și al tensiunilor geopolitice tot mai vizibile, peisajul social contemporan este marcat de o tendință îngrijorătoare spre izolare și neîncredere. Două studii de referință publicate la începutul anului 2026, „2026 Edelman Trust Barometer” și „Barometrul Informat.ro” realizat de INSCOP Research, oferă o radiografie detaliată a acestui fenomen, subliniind o fractură tot mai adâncă între cetățeni și instituții, precum și o viziune pesimistă asupra viitorului. Aceste cercetări nu reprezintă doar simple colectări de date statistice, ci constituie instrumente esențiale pentru fundamentarea unor strategii politice și culturale capabile să restaureze coeziunea socială într-o lume definită de incertitudine.

Orizonturi întunecate și declinul optimismului generațional la nivel mondial

Raportul global Edelman subliniază o realitate sumbră în care optimismul economic se află la cote alarmant de scăzute, doar 32% dintre respondenții la nivel mondial mai având convingerea că generația următoare va beneficia de o viață mai bună decât cea actuală. Acest sentiment de regres este alimentat de frici economice profunde, printre care se numără teama de pierdere a locului de muncă din cauza unei posibile recesiuni, resimțită de 67% dintre angajați, și îngrijorările legate de conflictele comerciale internaționale, care afectează 66% din populația activă. Mai mult, impactul inteligenței artificiale generative creează o nouă falie socială, majoritatea celor cu venituri mici (54%) temându-se că vor fi lăsați în urmă de această revoluție tehnologică, spre deosebire de segmentele cu venituri mari, unde doar 31% resimt acest pericol.

Percepția cetățenilor români asupra direcției naționale

La nivel național, datele furnizate de Barometrul Informat.ro, realizat de INSCOP Research, confirmă o aliniere a României la acest trend de pesimism accentuat. Conform cercetării realizate în ianuarie 2026, o majoritate covârșitoare de 70,9% dintre români consideră că lucrurile în țară se îndreaptă într-o direcție greșită, marcând o creștere a nemulțumirii față de finalul anului precedent. În oglindă, segmentul celor care privesc cu încredere spre viitorul imediat al țării a scăzut la 22,1%, reflectând o stare de spirit dominată de scepticism. Această dinamică subliniază importanța acestui tip de monitorizare lunară a opiniei publice pentru a înțelege pulsațiile societății și a oferi decidenților politici o bază de date credibilă pentru ajustarea politicilor publice.

Direcția în care merge țara este un indicator mult mai interesant decât pare. Multe sondaje îl folosesc mai degrabă ca întrebare introductivă, „de încălzire”, dar el este în realitate un semnal destul de sofisticat al climatului de liniște sau de tulburare socială. Desigur, în general românii nu au fost foarte optimiști privind direcția în care merge țara, dar fondul de supărare accentuată din ultimii ani a dus la minime istorice procentul celor optimiști. De asemenea, este de urmărit cum se decupează cele două tabere (optimiștii și pesimiștii) după preferințele de vot sau după datele socio-demografice ale publicului. Aceste decupaje ne arată configurații politice foarte interesante, dar și spre ce segmente de populație se extinde prioritar „epidemia” de nemulțumire socială. Darie Cristea – Director de Cercetare INSCOP Research

Rădăcinile pesimismului: de la inechitate economică la teama de tehnologie

Fenomenul generalizat al neîncrederii, pe care studiul Edelman îl numește „retragerea în insularitate”, își are rădăcinile într-un amestec complex de factori socio-economici. Printre cauzele principale identificate se numără costul ridicat al vieții, polarizarea politică și sentimentul de „grievance” (inechitate/injustiție/pericol) – o nemulțumire profundă față de un sistem perceput ca fiind măsluit în favoarea celor bogați. În plus, 75% dintre respondenți se tem că actori străini răspândesc în mod deliberat dezinformări pentru a inflama diferențele interne, ceea ce duce la o erodare a realității comune. Această stare de fapt determină o schimbare de paradigmă în care încrederea „locală” (în familie, vecini sau propriul angajator) devine un refugiu în fața neîncrederii în liderii guvernamentali sau în organizațiile media globale.

Importanța cercetării sociale în fundamentarea politicilor viitoare

Relevanța acestor două studii, 2026 Edelman Trust Barometer Global Report și Barometrul Informat.ro – INSCOP Research, depășește sfera academică, ele oferind un model de acțiune pentru instituții. Edelman propune conceptul de „trust brokering” (intermedierea încrederii), o strategie prin care afacerile, guvernele și ONG-urile pot facilita dialogul între grupuri cu valori divergente, fără a încerca să le schimbe identitatea. Într-o lume în care 7 din 10 oameni manifestă o mentalitate insulară, fiind reticenți în a avea încredere în cei care gândesc diferit, capacitatea instituțiilor de a acționa ca mediatori devine crucială pentru a debloca progresul economic și social. Doar prin recunoașterea acestor cifre și înțelegerea cauzelor profunde ale pesimismului se pot construi punți culturale și politici de incluziune care să transforme „me” (eu) înapoi în „we” (noi).