Oboseala războiului: tot mai mulți români cred că Ucraina trebuie să accepte concesii pentru pace

Sondajul „4 ani de război în Ucraina”, realizat în perioada 28 ianuarie – 6 februarie 2026 de INSCOP Research la solicitarea New Strategy Center, indică o schimbare semnificativă în modul în care românii privesc încheierea conflictului dintre Ucraina și Rusia. Mai precis, 35,4% dintre români cred că, pentru a se opri războiul, Kievul ar trebui să facă concesii Rusiei — o creștere de peste 10 procente față de noiembrie 2023, când doar 24,5% împărtășeau această opinie. În același timp, procentul celor care consideră că Rusia ar trebui să se retragă și să returneze teritoriile ocupate a scăzut de la 64,7% la 53,3%.

Din perspectivă sociologică, această evoluție reflectă un fenomen bine documentat: oboseala față de conflict (war fatigue). Pe măsură ce un război se prelungește, empatia inițială a publicului față de cel atacat tinde să se reducă, cedând locul unui pragmatism tot mai accentuat. Imaginile de pe front nu mai produc același șoc, iar dorința de stabilitate în regiune începe să cântărească tot mai mult în fața idealurilor de dreptate. Oamenii vor pace și devin mai dispuși să accepte compromisuri, mai ales dacă perspectiva unei victorii pe front este tot mai îndepărtată.

Această schimbare de atitudine este amplificată de un peisaj mediatic și politic în care narațiunile pro-compromis câștigă teren la nivel internațional. Declarațiile venite de la Washington despre necesitatea unor cedări teritoriale nu rămân fără ecou în spațiul public românesc, mai ales într-un context în care costul economic al războiului — prin inflație și criză energetică— a fost resimțit concret și în România. De asemenea, creșterea ponderii celor care îmbrățișează ideea concesiilor făcute Rusiei poate fi pusă și în legătură cu expunerea la narative anti-ucrainene, promovate tot mai intens dinspre o parte a media și a sferei politice românești.

Deși majoritatea populației (53,3%)  continuă să susțină retragerea Rusiei și restituirea teritoriilor ocupate, trendul este clar: solidaritatea românilor cu țara vecină scade, ceea ce pune presiune asupra decidenților politici pentru recalibrarea discursului public privind ajutorul acordat Ucrainei.

Metodologie: Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la solicitarea New Strategy Center. Datele au fost culese în perioada 28 ianuarie – 6 februarie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului fiind de 1100 de persoane. Eșantionul este reprezentativ pentru categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.