LIBERTATE vs. SECURITATE IN SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ. De ce au succes formulele politice autoritare

Baromentrul “Informat punct ro – INSCOP” a testat în cadrul proiectului “Valori umane în societatea românească” două afirmații cheie menite sa explice raportarea românilor la libertate și tensiunile inevitabile cu nevoia de ordine: „Libertatea individuală este mai importantă decât regulile stabilite de stat”, respectiv “„Prea multă libertate duce la haos în societate”.

Datele arată o cultură socială în care libertatea este percepută simultan ca valoare și ca risc. Pentru mulți români, prea multă libertate poate produce dezordine, ceea ce indică o nevoie puternică de stabilitate și predictibilitate socială. Este o percepție tipica societăți marcate de insecuritate și neîncredere instituțională.

În același timp, majoritatea românilor susține și ideea că libertatea individuală este mai importantă decât regulile statului. Asta sugerează că publicul nu respinge libertatea în sine, ci se teme de lipsa limitelor și a controlului colectiv. Libertatea este acceptată mai ales atunci când coexistă cu ordine și reguli clare.

Această combinație produce o cultură a „autonomiei supravegheate”. Românii vor spațiu personal și independență, dar rămân receptivi la discursuri despre autoritate, disciplină și control social. De aceea, mesajele despre „ordine” pot avea o legitimitate emoțională puternică fără a fi percepute automat ca autoritare.

Per ansamblu, datele descriu o societate aflată între aspirația spre libertate și frica de haos. În acest context, actorii politici cei mai eficienți sunt cei care reușesc să combine simbolic libertatea individuală cu ideea de protecție, stabilitate și control legitim al statului.

În ansamblu, rezultatele arată un profil specific democrațiilor postcomuniste: există acceptare electorală și discursivă a democrației, dar mai puțină internalizare profundă a pluralismului, conflictului legitim și autonomiei individuale nelimitate. O parte importantă a populației rămâne receptivă la formule de autoritate puternică dacă acestea promit eficiență și stabilitate.

– –

Datele INSCOP Research au fost culese în perioada 1-7 aprilie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, aleator fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.