INSCOP: Majoritatea românilor dorește rămânerea în Uniunea Europeană

În contextul în care opțiunile suveraniste anti-sistem s-au dovedit în ultimii ani a avea un anumit grad de succes și în politica românească, o întrebare legitimă este ce conținut valoric și atitudinal fundamentează aceste opțiuni. România a fost constant membra Uniunii Europene cu unul dintre cele mai puternice grade de apreciere față de valorile euro-atlantice. De asemenea, românii au fost una dintre populațiile europene cele mai atașate de spațiul instituțional euro-atlantic, de apartenența la Uniunea Europeană și la NATO.
Datele ne arată că și în contextul actual există o susținere cert majoritară față de Uniunea Europeană – 88% dintre români cred că țara noastră nu trebuie să iasă din UE, cifra fiind chiar în creștere față de acum doi ani (71,7 % erau împotriva ideii de Ro-Exit în ianuarie 2022). Doar 9,4% dintre români ar susține un Ro-Exit și întrebarea suplimentară ar fi, desigur, dacă aceștia au luat în calcul tot ce ar însemna acest lucru înainte de a răspunde.
Ca profil socio-demografic, dacă ne raportăm la această medie menționată mai sus, de 9,4%, ideea unui eventual Ro-Exit pare mai populară la categoriile de vârstă 18-29 și 30-44 de ani, la cei inactivi pe piața muncii dar potențiali activi (corelează și cu vârsta menționată anterior, desigur) și la angajații din privat decât la cei de la stat. De asemenea, această ușoară favorabilitate față de ieșirea din UE scade o dată cu creșterea nivelului de educație.
Dar toate categoriile socio-demografice rămân, cum spuneam, masiv pro-europene per total și, dacă ar fi să menționăm grupele absolut „campioane” la favorabilitatea față de UE am putea nota: persoanele peste 45 de ani, dar mai ales cele peste 60 de ani; urbanul mic și angajații la stat.
Metodologie: Sondajul realizat de INSCOP Reasearch la comanda Funky Citizens a fost cules în perioada 16 -23 decembrie 2024 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1000 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3.1 %, la un grad de încredere de 95%. Datele comparative pentru iunie, septembrie 2021, respectiv ianuarie 2022 au fost extrase din studiul ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” realizat de INSCOP Research la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.
Darie Cristea este prodecan al Facultății de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității București și director de cercetare al INSCOP Research.