INSCOP Research: Despre frustrări și alți demoni...

Două treimi dintre români consideră că suntem tratați ca și cum am fi cetățeni de mâna a doua în Europa. Acest narativ este prezent de multă vreme în imaginarul nostru național și, dacă era explicabil când abia intraserăm în UE, la aproape 20 de ani de la admitere supraviețuirea lui este cel puțin interesantă.
Este practic principala noastră sursă de nemulțumire privind Uniunea Europeană și, mai ales, principala noastră sursă de nemulțumire privind modul în care ne văd ceilalți europeni. Altfel spus, este o supărare pe egalii noștri, nu pe politicieni, nu pe oamenii bogați, nu pe cei privilegiați. Povestea aceasta este de interes pentru că suntem încă printre țările membre cele mai favorabile UE, în timp ce la alții, mai ales în jumătatea occidentală a Uniunii, supărarea vine mai degrabă din percepția că ei sunt superiori valorilor UE și eventual vecinilor. La noi vine din percepția că nu suntem încă acceptați.
Nu discutăm aici despre cât de corectă este credința că, poate, ceilalți europeni nu ne au la inimă. Ea poate fi corectă, sau poate a fost la un moment dat corectă. Problema este ridicarea ei aproape la rang de ideologie și perpetuarea acestei teme dincolo de un prag rațional. Chiar și așa, procentul celor care aderă la acest narativ a scăzut, cum spuneam, la două treimi (66,6%) față de acum trei ani și ceva, când puțin peste trei sferturi dintre români (76,3%) simțeau că sunt văzuți ca membri de mâna a doua ai spațiului UE.
Socio-demografic, cei care cred în mai mare măsură că suntem tratați corect în Europa sunt vârstnicii, pensionarii, dar și cei cu studii superioare și „gulerele albe”: practic, cei care sunt favorabili UE. Cu cât ești mai tânăr, cu atât ai mai multe șanse să crezi că ești tratat incorect de ceilalți europeni. Ușor ciudat, având în vedere că vârstele mai tinere sunt mai degrabă beneficiare ale mobilității facilitate de spațiul UE și un veritabil semnal de alarmă pentru semnificația acestei narațiuni în modelarea viitoarei opinii publice privind Europa Unită.

Metodologie: Sondajul realizat de INSCOP Reasearch la comanda Funky Citizens a fost cules în perioada 16 -23 decembrie 2024 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1000 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3.1 %, la un grad de încredere de 95%. Datele comparative pentru iunie, septembrie 2021, respectiv ianuarie 2022 au fost extrase din studiul ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” realizat de INSCOP Research la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.