Democrația și chinurile ei. Lecții pentru România

Dincolo de euforia victoriilor forțelor de opoziție din țările vecine - Ungaria și Serbia, remarc totuși un lucru importat pentru întreaga regiune. Ambele țări au demonstrat ca sunt totuși regimuri democratice funcționale. Voința poporului a prevalat și a dus la răsturnarea liderilor și partidelor considerate iliberale și autocratice, aflate la conducere pentru perioade foarte lungi. Regimuri care, în paranteză fie spus, poate că nu erau totuși complet iliberale și autocratice încât să anuleze cu totul voința poporului, adică fundamentul democrației.

Acum mai rămâne testul timpului pentru cei care au preluat sau vor prelua puterea și speranța nu vor repeta modelul Victor Orban, un lider și o mișcare la fel de euforice pentru lumea democratică, atunci când au venit la putere în anii ‘90.

Cât despre noi, rămâne de văzut dacă acest curent de aer proaspăt, pro-european, din vecini, va avea sau nu efecte și în România unde tendințele antisistem și votul de revoltă sunt capturate, deocamdată, de forțe mai degrabă ostile modelului democratic european.

Următorii doi ani ar putea schimba sau nu această paradigmă, mai ales că acum, opoziția nu mai este monopolul unui singur partid.

Rămân cu concluzia pozitivă: în pofida alertelor catastrofice privind prăbușirea lumilor democratice, și Ungaria și Serbia au demonstrat, în vremuri grele de război și crize perpetue, ca sunt democrații vii, autentice.

Și cu perspectiva că în România, modelul PATRIOTULUI PRO EUROPEAN, atasat de valorile democratice europene, de construcția comunitară, dar profund loial intereselor economice naționale, la fel cum se întâmplă în marile state europene, va avea câștig de cauză pe termen lung.