Barometrul Informat.ro – INSCOP Research: Reforma administrativ-teritorială: Între optimismul urban și rezistența rurală

Deși sprijinul politic privind reforma administrativ-teritorială a României continuă să rămână la un nivel pur teoretic și declarativ, pentru opinia publică subiectul prezintă un real interes. Datele recente din Barometrul Informat.ro – Inscop Research, culese în perioada 2-6 martie 2026, arată o susținere solidă pentru schimbare: 59.3% dintre români consideră că o astfel de reformă ar îmbunătăți calitatea serviciilor publice, 60.8% susțin și măsuri mai complexe, precum unificarea sau comasarea localităților, iar 60.1% sunt de acord chiar și cu posibilitatea înființării unor regiuni care să reunească mai multe județe.

Analiza susținătorilor reformei administrativ-teritoriale pe categorii socio-demografice relevă o concentrare masivă a optimismului în marile orașe. Locuitorii din București (68%), persoanele cu educație superioară (67%) și votanții USR (85%), PSD (71%) și PNL (66%), văd comasarea localităților ca o soluție pentru eficientizarea bugetelor și modernizarea serviciilor.

La polul opus, rezistența apare exact acolo unde această reformă ar putea, cel puțin de principiu, să permită o îmbunătățire semnificativă a calității vieții și să crească accesul la resurse. Locuitorii din urbanul mic (40%) se opun în special posibilității înființării unor regiuni care să reunească mai multe județe, iar cei din mediul rural (39%), votanții AUR (41%) și cei cu educație primară (42%) – posibilității unificării/comasării unor localități.

Apare așadar o situație paradoxală: în lipsa unei informări corecte despre posibilele beneficii ale reformei administrativ-teritoriale, populația care ar putea să beneficieze cel mai mult de pe urma ei o respinge într-o proporție semnificativă, temându-se de necunoscut.

Metodologie: Datele ediției a VIII-a a BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research au fost culese în perioada 2-6 martie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.