Barometrul Informat.ro – INSCOP: Încrederea în Biserică, oglinda unei Românii fragmentate

Într-o Românie marcată de crize succesive,  faptul că Biserica rămâne instituția cu cel mai ridicat nivel de încredere nu este o surpriză, ci mai degrabă un simptom social. Conform Barometrului Informat.ro – INSCOP Research (ediția a VII-a, realizată în perioada 12–15 ianuarie), 63,9% dintre români declară că au „destul de multă” și „foarte multă” încredere în Biserică, plasând-o pe primul loc în ierarhia instituțiilor naționale.

Din perspectivă sociologică, încrederea ridicată în Biserică, comparativ cu restul instituțiilor naționale, poate fi privită și ca o reacție la criza de credibilitate a autorității statului. Atunci când instituțiile politice – Parlamentul, Guvernul, partidele – sunt asociate cu incompetența, corupția sau distanța față de cetățean, Biserica rămâne un reper puternic. Ea oferă ghidaj moral și un sentiment de apartenență, chiar și pentru cei care nu sunt practicanți activi.

Dincolo de procentul de 63,9%, datele socio-demografice relevă, însă, o falie profundă, care spune multe despre România de azi. Încrederea ridicată în Biserică este concentrată mai ales în rândul votanților PSD și AUR, al persoanelor de peste 60 de ani, al celor cu educație primară și al locuitorilor din mediul rural. Pentru aceste categorii, Biserica funcționează nu doar ca instituție religioasă, ci ca o „ancoră” socială în fața schimbărilor rapide din societatea modernă. În special în mediul rural, Biserica rămâne un reper identitar și comunitar, fiind legată de tradiție și de un sentiment de continuitate într-o lume percepută ca din ce în ce mai imprevizibilă.

La polul opus, datele arată că au cea mai scăzută încredere în Biserică: votanții USR, persoanele cu vârste între 30 și 45 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din marile orașe. Este vorba despre segmente de populație mai expuse la valori secularizate și la modele occidentale de separare strictă între stat, societate și religie. Pentru aceste categorii, Biserica este adesea percepută ca prea apropiată de politic, prea puțin transparentă sau insuficient adaptată la realitățile moderne.

Această diferență nu este doar una de opinie, ci una de viziune asupra societății. Încrederea în Biserică devine astfel un indicator al tensiunii dintre tradiție și modernizare, dintre conservatorism și progresism.

În fond, adevărata provocare nu este existența acestor diferențe, ci capacitatea societății de a media un dialog real între diversele categorii de populație care nu mai împărtășesc aceleași simboluri fundamentale. Această falie este adesea exploatată de actorii politici, care preferă să amplifice diviziunile în loc să construiască punți de dialog. În acest context, încrederea mai scăzută în Biserică, nu ar trebui confundată cu o criză a credinței. Pentru mulți români, credința rămâne vie, chiar dacă raportarea la instituția religioasă tinde să fie mai critică.

Metodologie: Datele ediției a VII-a a BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research au fost culese în perioada 12-15 ianuarie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.