Armata, între simbol național și instituție a „sistemului”

Datele celui mai recent BAROMETRU Informat.ro – INSCOP Research arată că 61,8% dintre români au foarte multă sau destul de multă încredere în Armată, ceea ce o plasează pe locul al doilea, după Biserică, în topul instituțiilor naționale. Totuși, dincolo de această cifră, atunci când privim datele defalcat pe opțiunile politice, se conturează diferențe semnificative.

Astfel, în timp ce 79% dintre votanții PSD și 77% dintre votanții PNL declară încredere ridicată în Armată, procentul scade la 63% în rândul votanților USR (un nivel apropiat de medie) și la doar 57% în rândul votanților AUR. Chiar dacă majoritatea electoratului AUR are, totuși, o atitudine pozitivă față de Armată, diferența față de votanții partidelor mainstream este semnificativă și aparent surprinzătoare.  Având în vedere că AUR se definește ca partid suveranist, iar Armata este adesea privită ca un reper național,  ne-am fi așteptat ca votanții formațiunii să fie printre cei mai mari susținători ai instituției militare.

Explicația rezidă tocmai în ideologia AUR. Naționalismul promovat de partidul condus de George Simion nu este unul instituțional, centrat pe stat și pe mecanismele sale, ci mai degrabă unul identitar și emoțional, construit în opoziție cu „sistemul”. În acest tip de discurs, statul român este adesea prezentat ca fiind slăbit și capturat de o clasă politică subordonată intereselor externe. Armata, ca instituție a statului profund integrată în structurile euro-atlantice, ajunge astfel să fie privită cu o anumite rezerve, chiar dacă nu este contestată direct.

Războiul din Ucraina a accentuat, cel mai probabil, aceste rezerve. Pentru o parte a electoratului AUR, sprijinul militar și logistic oferit de România Ucrainei reprezintă o implicare într-un conflict extern, decisă sub presiunea NATO și a Uniunii Europene. În acest cadru, Armata Română nu mai este văzută exclusiv ca un garant al securității naționale, ci și ca o instituție încorporată într-o arhitectură geopolitică acuzată că limitează suveranitatea României.

Într-o perioadă în care securitatea a revenit în centrul agendei publice, tocmai electoratul  partidului care vorbește cel mai des despre suveranitate și interes național privește instituția militară cu mai multă neîncredere decât votanții celorlalte partide parlamentare.

Metodologie: Datele ediției a VII-a a BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research au fost culese în perioada 12-15 ianuarie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.