Analiză AI: ChatGPT, despre șansele ca promisiunile electorale ale candidatului Nicolae Ciucă să fie puse în practică

ChatGPT

Opinii

Foto Facebook

Rolul președintelui în implementarea măsurilor din programul politic este variabil, oscilând între influență directă (în politica externă și de apărare) și roluri indirecte (prin mesaje către Parlament și mediere între puterile statului). Majoritatea propunerilor avansate de Nicolae Ciucă necesită cooperare strânsă cu Guvernul și Legislativul, ceea ce limitează capacitatea președintelui de a implementa unilateral inițiativele.

Nota Redacției: Am cerut ChatGPT să analizeze promisiunile de campanie ale candidatului Nicolae Ciucă și să estimeze în ce măsură pot fi puse în practică. I-am furnizat Programul prezentat de Nicolae Ciucă și atribuțiile prezidențiale prevăzute în Constituție. Rezultatul îl puteți citi în continuare, cu mențiunea că estimările ChatGPT sunt maximale, depinzând de măsura în care viitorul președinte va avea voința politică de a folosi puterile pe care i le oferă Constituția României.

Analiza programului politic al unui candidat la alegerile prezidențiale este un demers care necesită corelarea propunerilor din program cu atribuțiile conferite de Constituția României. Rolul președintelui este definit în principal ca unul de reprezentare a statului, garantare a respectării Constituției și mediere între puterile statului. Așadar, capacitatea președintelui de a implementa efectiv inițiative depinde de colaborarea cu alte instituții și de susținerea publică și parlamentară.

Menținerea cotei unice de impozitare pentru următorii 10 ani
- Contribuție estimată: 10%
  Justificare: Președintele nu are atribuții directe în stabilirea sau modificarea cotelor de impozitare, aceasta fiind responsabilitatea Guvernului și Parlamentului. Totuși, prin funcția de mediere (art. 80 alin. 2), Președintele poate facilita dialogul între partide și poate influența dezbaterile publice.

Construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă
- Contribuție estimată: 40%
  Justificare: Președintele poate sprijini această inițiativă în plan extern prin consolidarea parteneriatelor strategice cu statele și organizațiile internaționale (art. 91 alin. 1). De asemenea, poate coordona în CSAT (art. 92) aspecte legate de securitatea energetică.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și creșterea rezilienței comunităților
- Contribuție estimată: 20%
  Justificare: Președintele poate susține politici de mediu prin mesaje adresate Parlamentului (art. 88) și promovarea acestora în cadrul unor evenimente internaționale relevante, dar implementarea rămâne la nivel guvernamental.

Dezvoltarea Pilonului 2 de pensii
- Contribuție estimată: 15%
  Justificare: Deși această măsură ține de legislația specifică adoptată de Parlament, Președintele poate folosi funcția de mediere pentru a încuraja adoptarea reformelor necesare, contribuind indirect la promovarea Pilonului 2.

Creșterea influenței României în UE și NATO
- Contribuție estimată: 70%
  Justificare: Aceasta este una dintre cele mai directe atribuții ale Președintelui, conform art. 80 alin. 1 și art. 91, având un rol cheie în politica externă, negocierea tratatelor și promovarea intereselor României pe plan internațional.

Implementarea unui program național de transport inter-modal
- Contribuție estimată: 5%
  Justificare: Președintele poate sprijini această măsură prin promovarea la nivel internațional a unor investiții strategice și implicare indirectă prin mesaje publice (art. 88), dar implementarea efectivă este de competența Guvernului.

Lupta împotriva corupției și sprijinirea independenței justiției
- Contribuție estimată: 50%
  Justificare: Președintele are un rol semnificativ prin numirea unor funcții în sistemul judiciar (art. 94 lit. c) și prin promovarea statului de drept (art. 80 alin. 2). Totuși, rolul de execuție rămâne în sarcina instituțiilor judiciare.

Investiții în modernizarea sistemului de sănătate
- Contribuție estimată: 10%
  Justificare: Rolul Președintelui este mai redus, dar poate susține aceste măsuri în cadrul CSAT dacă sunt legate de securitatea națională sau în cadrul mesajelor adresate Parlamentului.
- 9. Menținerea plafonului de impozitare de 500.000 de euro pentru microîntreprinderi eligibile pentru o cotă de impozit de 1%
- - Contribuție estimată: 10%
    Justificare: Președintele poate sprijini indirect această măsură prin funcția de mediere între partide (art. 80 alin. 2), dar decizia efectivă ține de Guvern și Parlament.
- 1. Crearea unui cadru legal pentru distribuirea de dividende sub formă de acțiuni
    - Contribuție estimată: 5%
      Justificare: Președintele are un rol limitat în politici economice specifice, însă poate susține această inițiativă în discursurile publice și în mesaje către Parlament (art. 88).
  1. Investiții publice în infrastructură: menținerea ritmului de investiții de peste 7% din PIB
    - Contribuție estimată: 10%
      Justificare: Rolul Președintelui în acest caz este indirect, prin promovarea investițiilor în parteneriatele externe și sprijinirea prioritizării lor în discursurile publice.
  1. Exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră
    - Contribuție estimată: 60%
      Justificare: Președintele poate influența direct acest proces prin atribuțiile sale legate de politica externă (art. 91) și prin sprijinirea proiectelor strategice în CSAT (art. 92 alin. 1).
  1. Construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă
    - Contribuție estimată: 50%
      Justificare: Similar exploatării gazelor, Președintele poate sprijini prin politica externă și prin includerea acestei inițiative pe agenda CSAT, dar implementarea rămâne responsabilitatea Guvernului.
  1. Sprijinirea fermierilor: programul de irigații pentru 1 milion de hectare noi
    - Contribuție estimată: 10%
      Justificare: Deși inițiativa este de competența Guvernului, Președintele poate promova beneficiile agriculturii sustenabile în cadrul mesajelor adresate Parlamentului (art. 88).
  1. Creșterea incluziunii sociale și reducerea sărăciei în comunitățile rurale
    - Contribuție estimată: 15%
      Justificare: Președintele poate contribui indirect prin medierea între instituții și susținerea unor măsuri legislative adecvate.
  1. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în agricultură
    - Contribuție estimată: 25%
      Justificare: Președintele poate promova tranziția verde în foruri internaționale și poate susține politici interne legate de sustenabilitate (art. 91).
  1. 1200 km noi de autostradă și drumuri expres până în 2028
    - Contribuție estimată: 5%
      Justificare: Responsabilitatea principală aparține Guvernului, dar Președintele poate atrage atenția asupra importanței investițiilor în infrastructură, atât pe plan intern, cât și extern.
  1. Digitalizarea și simplificarea proceselor administrative
    - Contribuție estimată: 20%
      Justificare: Președintele poate sprijini această inițiativă prin mesaje și promovarea dialogului instituțional, dar implementarea este la nivel guvernamental.
  1. Consolidarea relațiilor externe prin parteneriate strategice
    - Contribuție estimată: 80%
      Justificare: Acesta este un domeniu în care Președintele are atribuții directe și poate contribui semnificativ (art. 91).
  1. Modernizarea sistemului educațional prin integrarea tehnologiilor noi (Inteligență Artificială, Data Science etc.)
    - Contribuție estimată: 10%
      Justificare: Rolul Președintelui este indirect, prin sprijinirea reformelor educaționale prin discursuri publice și mesaje către Parlament (art. 88).
  1. Implementarea programului național de combatere a cancerului
    - Contribuție estimată: 15%
      Justificare: Deși inițiativa este de competența Guvernului, Președintele poate contribui la promovarea acesteia în foruri internaționale sau în cadrul mesajelor publice.
  1. Promovarea educației pentru mediu
    - Contribuție estimată: 25%
      Justificare: Președintele poate contribui la creșterea vizibilității acestui subiect prin discursuri publice și prin colaborarea cu parteneri externi (art. 91).
- Aceasta este analiza detaliată a inițiativelor din programul politic al PNL pentru perioada 2025-2028, fundamentată pe atribuțiile constituționale ale Președintelui României.

Rolul constitutional al presedintelui Romaniei:
ARTICOLUL 80 (1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. (2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.
ARTICOLUL 81 (1) Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. (2) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale. (3) În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi. (4) Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive.
ARTICOLUL 82 (1) Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României este validat de Curtea Constituţională. (2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, următorul jurământ: “Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”.
ARTICOLUL 83 (1) Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului. (2) Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales. (3) Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
ARTICOLUL 84 (1) În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată. (2) Preşedintele României se bucură de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplică în mod corespunzător.
ARTICOLUL 85 (1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. (2) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului. (3) Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului, Preşedintele României va putea exercita atribuţia prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru.
ARTICOLUL 86 Preşedintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită.
ARTICOLUL 87 (1) Preşedintele României poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii. (2) Preşedintele României prezidează şedinţele Guvernului la care participă.
ARTICOLUL 88 Preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii.
ARTICOLUL 89 (1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. (2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. (3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.
ARTICOLUL 90 Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.
ARTICOLUL 91 (1) Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege. (2) Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. (3) Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României.
ARTICOLUL 92 (1) Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. (2) El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare. (3) În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii. (4) În caz de mobilizare sau de război Parlamentul îşi continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor.
ARTICOLUL 93 (1) Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia. (2) Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora.
ARTICOLUL 94 Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii: a) conferă decoraţii şi titluri de onoare; b) acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral; c) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege; d) acordă graţierea individuală.
ARTICOLUL 95 (1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. (2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui. (3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.
ARTICOLUL 96 (1) Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare. (2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. (3) De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii Preşedintele este suspendat de drept. (4) Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.
ARTICOLUL 97 (1) Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces. (2) În termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte.
ARTICOLUL 98 (1) Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor. (2) Atribuţiile prevăzute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcţiei prezidenţiale.
ARTICOLUL 99 Dacă persoana care asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al României săvârşeşte fapte grave, prin care se încalcă prevederile Constituţiei, se aplică articolul 95 şi articolul 98.
ARTICOLUL 100 (1) În exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele României emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa decretului. (2) Decretele emise de Preşedintele României în exercitarea atribuţiilor sale prevăzute în articolul 91 alineatele (1) şi (2) , articolul 92 alineatele (2) şi (3) , articolul 93 alineatul (1) şi articolul 94 literele a) , b) şi d) se contrasemnează de primul-ministru.
ARTICOLUL 101 Indemnizaţia şi celelalte drepturi ale Preşedintelui României se stabilesc prin lege.