UE cere reformarea ONU și protejarea independenței Curții Penale Internaționale

Uniunea Europeană și statele membre cer accelerarea reformei ONU, finanțare mai predictibilă pentru organizație și protejarea instituțiilor internaționale care aplică dreptul internațional, inclusiv Curtea Internațională de Justiție și Curtea Penală Internațională. Într-o declarație comună adoptată la Wicklow, UE reafirmă că sistemul multilateral trebuie să rămână centrat pe Carta ONU și să garanteze respectarea suveranității statelor, integrității teritoriale, soluționarea pașnică a disputelor și aplicarea egală a dreptului internațional. Bruxellesul susține în același timp că instituțiile multilaterale trebuie reformate pentru a produce rezultate mai clare și măsurabile.

Pe scurt UE și statele membre reafirmă sprijinul pentru un sistem multilateral centrat pe ONU și bazat pe dreptul internațional și Carta ONU. Declarația cere reformarea sistemului ONU pentru a-l face mai eficient, incluziv, reprezentativ, responsabil și sustenabil financiar. UE amintește că plata integrală și la timp a contribuțiilor obligatorii către ONU este o obligație juridică în temeiul Cartei ONU. Curtea Internațională de Justiție și Curtea Penală Internațională sunt menționate explicit, iar UE cere protejarea independenței lor împotriva presiunilor, intimidării și interferențelor. Bruxellesul susține și inițiativa franco-mexicană privind limitarea folosirii dreptului de veto în Consiliul de Securitate al ONU în cazurile de atrocități în masă.

UE își reafirmă sprijinul pentru multilateralism într-un moment pe care îl descrie drept marcat de tensiuni geopolitice în creștere, contestarea regulilor internaționale și încălcări grave ale dreptului internațional, inclusiv ale dreptului umanitar și ale drepturilor omului. Declarația insistă că un sistem internațional bazat pe reguli, cu ONU în centru, rămâne cadrul principal pentru apărarea suveranității și integrității teritoriale, soluționarea pașnică a disputelor și aplicarea previzibilă a normelor între state.

Rolul ONU este prezentat ca esențial nu doar pentru pace și securitate, ci și pentru dezvoltare durabilă, drepturile omului și gestionarea problemelor globale care depășesc capacitatea individuală a statelor. UE își reafirmă sprijinul pentru Pactul pentru Viitor, Agenda 2030 și Obiectivele de Dezvoltare Durabilă și leagă cooperarea multilaterală de egalitatea de gen, democrație și statul de drept.

Bruxellesul spune că participarea sa în sistemul multilateral trebuie să devină mai activă și mai orientată spre construirea de alianțe între regiuni. UE afirmă că va lucra cu parteneri, organizații regionale și structurile ONU pentru a reduce diviziunile și a construi coaliții capabile să susțină soluții comune. În acest context, declarația menționează explicit inițiativa franco-mexicană privind restrângerea folosirii dreptului de veto în Consiliul de Securitate în situații de atrocități în masă.

Unul dintre criteriile pe care UE vrea să le folosească pentru evaluarea multilateralismului este efectul concret asupra oamenilor. Declarația spune că rezultatele trebuie să fie clare și măsurabile și evidențiază rolul agențiilor ONU care lucrează direct pe teren, inclusiv al organizațiilor umanitare. Reforma instituțională este legată astfel de capacitatea sistemului de a produce rezultate, nu doar de schimbări de structură.

UE susține continuarea procesului de reformă a ONU, inclusiv prin și dincolo de inițiativa UN80. Obiectivul este o organizație mai eficientă, incluzivă, reprezentativă, responsabilă și mai atentă la costuri, capabilă să livreze mai bine în cele trei domenii pe care Bruxellesul le consideră interdependente: pace și securitate, drepturile omului și dezvoltarea durabilă.

Finanțarea reprezintă o parte separată a acestei reforme. UE cere resurse adecvate, sustenabile și predictibile pentru ONU și amintește că statele membre au obligația juridică de a-și achita integral și la timp contribuțiile stabilite. Mesajul este relevant într-un moment în care mai multe structuri ONU se confruntă cu presiuni bugetare și depind de combinația dintre contribuții obligatorii și finanțări voluntare.

„Plata integrală și la timp a contribuțiilor stabilite este o obligație juridică în temeiul Cartei ONU”, afirmă UE în declarația comună. Bruxellesul leagă stabilitatea financiară de capacitatea organizației de a-și îndeplini mandatele în mod credibil și de a menține activitatea agențiilor care operează direct în zone de conflict, crize umanitare și programe de dezvoltare.

O atenție specială este acordată sistemului internațional pentru drepturile omului. UE cere finanțare adecvată și predictibilă pentru această componentă a ONU și integrarea sistematică a drepturilor omului în activitatea organizației. Declarația respinge ideea tratării drepturilor omului ca domeniu separat de securitate sau dezvoltare și le prezintă drept una dintre cele trei componente centrale ale sistemului ONU.

UE cere și protejarea instituțiilor care aplică dreptul internațional și stabilesc răspunderea pentru încălcări. Curtea Internațională de Justiție este descrisă drept esențială pentru soluționarea pașnică a disputelor și clarificarea dreptului internațional, iar Curtea Penală Internațională este prezentată drept un instrument crucial pentru combaterea impunității pentru cele mai grave crime.

„UE subliniază contribuția crucială a Curții Penale Internaționale la eliminarea impunității pentru cele mai grave crime care preocupă comunitatea internațională și necesitatea de a-i păstra și proteja independența, imparțialitatea și funcționarea eficientă, fără presiuni, intimidare sau interferențe”, se arată în declarație.

Protecția nu se referă numai la instituțiile propriu-zise. UE cere protejarea oficialilor acestora și a persoanelor care cooperează cu instanțele internaționale, într-un context în care presiunile politice și sancțiunile împotriva unor reprezentanți ai instituțiilor judiciare internaționale au devenit o temă tot mai importantă în relațiile externe.

Declarația reafirmă și sprijinul pentru ordinea juridică stabilită prin Convenția ONU asupra dreptului mării. UE cere tuturor statelor să respecte principiile și normele fundamentale ale dreptului maritim și prezintă această convenție drept un cadru cu caracter central și universal pentru gestionarea spațiilor maritime.

Multilateralismul este legat în declarație și de schimbările climatice, combaterea sărăciei și inegalităților, inclusiv a inegalității de gen, precum și de apărarea democrației și a statului de drept. UE afirmă că soluțiile pentru aceste probleme nu pot fi construite exclusiv prin acțiune națională și că instituțiile multilaterale trebuie să poată coordona răspunsuri colective.

Bruxellesul își exprimă și disponibilitatea de a lucra cu viitorul secretar general al ONU pentru accelerarea reformei organizației și reconstruirea încrederii între state. Obiectivul este ca reformele instituționale să fie însoțite de o capacitate mai mare de mobilizare a acțiunii colective și de rezultate observabile în viața oamenilor.

Declarația comună a UE și statelor membre privind multilateralismul a fost publicată la 2 septembrie 2026 la Wicklow, Irlanda. Ea reafirmă sprijinul pentru ONU și pentru ordinea internațională bazată pe drept, dar cere în același timp reformarea instituțiilor multilaterale astfel încât acestea să rămână eficiente și capabile să răspundă noilor provocări.

UE consideră că un sistem multilateral funcțional necesită atât reformă instituțională, cât și finanțare predictibilă și protejarea independenței organismelor juridice internaționale.