Parlamentul European denunță întârzieri sistemice și clasificare excesivă la accesul cetățenilor la documente UE

Comitetul LIBE a adoptat un raport care arată diferențe majore de transparență între instituțiile UE: Parlamentul acordă 91% acces la documente, Comisia doar 60% în 2024. MEPs cer ca transparența să fie regula, iar secretul excepția, și avertizează că ștergerea documentelor digitale subminează democrația.

Bruxelles, 27 ianuarie 2026 – Parlamentarii europeni doresc ca cetățenii să aibă acces mai clar, mai echitabil și mai proactiv la documentele UE pentru a consolida transparența, responsabilitatea și încrederea publică. Marți, Comitetul pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne (LIBE) a adoptat un raport (cu 72 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere) privind accesul public la documentele instituțiilor, organismelor, oficiilor și agențiilor UE pentru anii 2022-2024.

Pe scurt:

Comitetul LIBE adoptă raport privind accesul public la documente UE 2022-2024

Parlamentul European acordă 91% acces la documente, Comisia 60% în 2024

MEPs denunță întârzieri sistemice, clasificare excesivă și inconsistență

Ștergerea documentelor declarate "short-lived" subminează transparența

Cereri de transparență pentru sistemele AI în decizia UE

Raportul va fi prezentat în plenară în martie 2026

Accesul la documente reafirmat ca drept fundamental

Raportul evaluează calitatea accesului, identifică lacune în procesele interne și stabilește recomandări pentru consolidarea transparenței, echității, încrederii publice și democrației. Acestea pot, afirmă MEPs, stabili o abordare modernă, centrată pe cetățean, care face din divulgare regula și din secret excepția. MEPs subliniază că dreptul de acces la documente este un drept fundamental al fiecărui cetățean și că un angajament puternic pentru accesul public poate consolida reziliența UE împotriva interferenței străine.

Progres general inegal, lacune în toate instituțiile

MEPs sunt îngrijorați de deficiențele în implementarea regulilor de transparență care, în unele cazuri, par sistemice. Aceștia subliniază refuzurile bazate pe raționamente slabe sau inconsistente, utilizarea frecventă a excepțiilor și tratamentul inegal al cererilor similare în cadrul instituțiilor. MEPs regretă, de asemenea, lipsa publicării proactive și înregistrării documentelor legislative și preparatorii, ceea ce împiedică cetățenii să știe ce documente există și subminează dreptul lor de acces și capacitatea de a exercita controlul.

Raportul evidențiază în continuare întârzieri sistematice, urmărirea insuficientă a recomandărilor Ombudsmanului European, lacune de transparență în domenii sensibile precum negocierile privind acordurile internaționale, procedurile de încălcare, implementarea bugetului și trilogurile, precum și dificultăți în accesarea documentelor de la anumite agenții UE (inclusiv Agenția UE pentru Azil).

MEPs salută recenta hotărâre CJUE privind accesul la documentele Comisiei și cer tuturor instituțiilor UE să păstreze și să înregistreze în mod proactiv documentele oficiale, ceea ce ar putea include comunicarea digitală și mesajele text atunci când acestea privesc afacerile publice. Aceștia susțin că ștergerea documentelor pentru că au fost declarate "short-lived" subminează principiile transparenței și bunei guvernări.

Recomandări cheie pentru consolidarea transparenței și accesului public la documente

Pentru a îmbunătăți implementarea regulilor de transparență, MEPs prezintă o serie de recomandări. Parlamentarii europeni cer asigurarea procedurilor de acces accesibile și echitabile, cu răspunsuri individualizate și bine fundamentate în cazul refuzului, permițând cetățenilor să conteste eficient deciziile. MEPs îndemnează Comisia să revizuiască regulile sale interne revizuite privind accesul la documente și să abordeze preocupările privind compatibilitatea acestora cu legislația UE și jurisprudența prin propunerea unui cadru mai ambițios pentru modernizarea regulilor actuale.

Raportul solicită o publicare proactivă mai puternică a documentelor, inclusiv a documentelor legislative și proceselor-verbale sau ordinilor de zi ale întâlnirilor cu ușile închise. MEPs cer îmbunătățirea accesului digital, clarității și capacității administrative, prin îndrumări mai clare pentru solicitanți și practici îmbunătățite de publicare online, precum și stabilirea unei supravegheri independente a practicilor de clasificare.

Parlamentarii europeni solicită asigurarea transparenței privind utilizarea sistemelor de inteligență artificială (AI) în procesul decizional al UE, inclusiv informații privind algoritmii, datele de antrenament și evaluările de impact. De asemenea, MEPs cer creșterea gradului de conștientizare a publicului cu privire la drepturile lor de acces la documente, prin campanii de informare țintite la nivelul UE și național.

Raportul mai solicită consolidarea transparenței pentru negocierile acordurilor internaționale și în procesul decizional al Consiliului, inclusiv accesul în timp util pentru Parlament și publicarea proactivă a documentelor preparatorii și de trilog. MEPs cer urmărirea rapidă a deciziilor și recomandărilor Ombudsmanului European și făcând datele de vot parlamentare mai accesibile, prin instrumente online ușor de utilizat.

Raportoarea Veronika Cifrová Ostrihoňová (Renew, SK) a declarat: "Access to documents is a fundamental right of every EU citizen, but too often they face systemic delays, over-classification, and inconsistent proactive publication. We need to ensure that transparency is the rule and secrecy the exception, ensuring timely access to documents including ones related to legislation, trilogues and international agreements. I believe that transparency increases the trust of citizens in the EU."

Cererea de acces la documentele UE a crescut între 2022 și 2024. Rata de răspuns pozitiv a Parlamentului pe parcursul perioadei examinate a fost de 91%. Comisia, care a primit cel mai mare număr de cereri în fiecare an (6,938 de cereri inițiale în 2024), a acordat acces complet sau parțial în 51% din cazuri în 2022, 85% în 2023 și 60% în 2024. În 2024, Consiliul a procesat peste 2,800 de cereri de acces, acordând acces complet sau parțial în 85% din cazuri.

https://2eu.brussels/ro/stiri/parlamentul-european-denunta-intarzieri-sistemice-si-clasificare-excesiva-la-accesul-cetatenilor-la-documente-ue