SINTEZĂ Informat.ro / „Control permanent” sau compromis NATO? Ce ar urma să obțină Trump prin acordul pentru Groenlanda

Președintele Donald Trump urmează să semneze marți, la New York, un acord cu premierul danez Mette Frederiksen și cu premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, care deschide calea unei prezențe militare americane semnificativ mai mari pe insula arctică. Înțelegerea este prezentată drept o ieșire din disputa diplomatică provocată de insistențele repetate ale lui Trump ca SUA să preia controlul Groenlandei, însă textul nu este public, iar pozițiile Washingtonului și Copenhagăi asupra semnificației sale rămân sensibil diferite.

Ceremonia trilaterală este programată la Adunarea Generală a ONU, la ora 10:30 ET, respectiv 17:30 în România. Potrivit Reuters, acordul ar permite Statelor Unite să redeschidă o facilitate militară din perioada Războiului Rece la Narsarsuaq, în sudul Groenlandei, și să dezvolte un al doilea amplasament la Mestersvig, pe coasta de est, folosit astăzi de patrula daneză de elită cu sănii trase de câini „Sirius”.

De la idee de cumpărare la criză NATO

Interesul lui Trump pentru Groenlanda nu este nou. În primul său mandat, în 2019, el a afirmat că a discutat cumpărarea insulei de la Danemarca, propunere respinsă ferm de Copenhaga. Mette Frederiksen a descris atunci ideea drept „absurdă”, iar Trump și-a anulat ulterior vizita planificată în Danemarca.

Tema a revenit în forță înainte și după instalarea celui de-al doilea mandat al lui Trump. La începutul lui 2025, acesta a refuzat să excludă folosirea forței militare pentru preluarea Groenlandei, iar Donald Trump Jr. a efectuat o vizită pe insulă, susținând că localnicii ar beneficia dacă teritoriul ar deveni parte a SUA.

Presiunea a escaladat în ianuarie, când Trump a sugerat că Washingtonul va face „ceva”, indiferent dacă Groenlanda și Danemarca sunt sau nu de acord. Refuzul președintelui american de a exclude instrumente militare sau economice pentru dobândirea insulei a provocat o criză diplomatică în NATO și a forțat Copenhaga și administrația groenlandeză să intre în negocieri intense cu SUA.

Miza este una strategică. Groenlanda, teritoriu semiautonom din Regatul Danemarcei, se află între America de Nord și Arctica, într-o zonă importantă pentru supravegherea militară, avertizarea timpurie împotriva rachetelor și controlul rutelor nordice. Insula are, totodată, resurse energetice și minerale considerabile, într-un context în care accesul la materii prime critice devine tot mai disputat geopolitic.

Ce ar permite acordul

Trei persoane familiarizate cu negocierile au spus pentru Reuters, sub protecția anonimatului, că Statele Unite ar urma să își extindă infrastructura militară dincolo de baza spațială Pituffik, singura facilitate americană majoră rămasă astăzi în Groenlanda. Narsarsuaq ar reprezenta reactivarea unei foste baze din perioada Războiului Rece, în timp ce Mestersvig ar adăuga o prezență americană pe coasta estică a insulei.

Extinderea ar fi cea mai importantă creștere a amprentei militare americane în Groenlanda de după Războiul Rece. În acea perioadă, SUA au operat 17 instalații militare pe insulă și au avut peste 10.000 de militari desfășurați acolo; în prezent, la Pituffik sunt aproximativ 150 de militari americani.

Totuși, detaliile juridice și operaționale ale acordului rămân neclare înaintea semnării. Reuters relatează că nu se știe încă dacă documentul va modifica tratatul de apărare americano-danez din 1951, baza legală a prezenței SUA în Groenlanda, sau dacă va crea un cadru separat. Persoanele familiarizate cu acordul au declarat, de asemenea, că unele detalii nu erau finalizate înaintea ceremoniei.

Casa Albă a refuzat să comenteze în amănunt conținutul înțelegerii. Un purtător de cuvânt a repetat doar că semnarea documentului va „asigura și apăra securitatea Groenlandei și a Statelor Unite”.

Trump revendică „control permanent”

Donald Trump a prezentat acordul în termeni mult mai largi decât informațiile publice disponibile. Vineri, președintele a declarat că acesta acordă SUA „control permanent asupra securității și a tuturor celorlalte aspecte necesare în Groenlanda”.

Formularea depășește însă ceea ce reiese din relatările despre acord. Reuters arată că înțelegerea marchează, mai degrabă, o retragere de la obiectivul anterior al lui Trump — preluarea directă a Groenlandei — și o consolidare substanțială a infrastructurii militare americane. Acordul nu apare, în informațiile disponibile, ca un transfer de suveranitate sau de administrație asupra teritoriului.

Această distincție este esențială politic. Groenlanda are o populație de circa 57.000 de locuitori, o autonomie internă extinsă și dreptul la autodeterminare, iar sondajele citate de presa internațională au arătat o opoziție covârșitoare a groenlandezilor față de ideea anexării sau preluării de către SUA.

Danemarca invocă suveranitatea și NATO

Copenhaga nu a răspuns direct afirmației lui Trump privind „controlul permanent”. Poziția transmisă de Danemarca este, însă, că acordul respectă suveranitatea Regatului Danemarcei și dreptul Groenlandei la autodeterminare.

Ministrul danez de Externe, Lars Løkke Rasmussen, a subliniat că înțelegerea ar plasa securitatea Arcticii sub supravegherea colectivă a NATO, nu doar în seama SUA și Danemarcei. Este o precizare cu greutate: ea urmărește să încadreze extinderea militară americană într-o arhitectură aliată, nu într-un aranjament care ar consacra o influență unilaterală a Washingtonului asupra insulei.

Premierul Frederiksen și premierul groenlandez Jens-Frederik Nielsen urmează astfel să semneze un document care oferă Americii mai mult acces strategic, dar încearcă să evite imaginea unei cedări de control. Pentru Danemarca și Groenlanda, formula NATO oferă o modalitate de a răspunde preocupărilor reale de securitate din Arctica, menținând în același timp principiile suveranității și ale autonomiei locale.

Acordul lui Trump deschide Groenlanda pentru investițiile americane

Acordul poate avea și o componentă economică importantă. Wall Street Journal scrie că noul aranjament de securitate ar putea reduce tensiunea creată de lunile de presiuni americane și ar facilita investiții ale companiilor din SUA în Groenlanda, o economie cu dificultăți, dar cu resurse minerale importante, potrivit Wall Street Journal.

Pentru mediul de afaceri american și groenlandez, diminuarea conflictului politic ar putea reduce stigma asociată colaborării cu SUA și ar face mai ușor de susținut proiecte în domenii precum infrastructura, mineritul și exploatarea resurselor. Beneficiul potențial pentru Nuuk este accesul la capital și proiecte economice; riscul este ca investițiile să fie percepute local ca extensie a presiunii geopolitice americane.

Acordul de marți nu închide automat disputa privind Groenlanda, întrucât textul său nu a fost publicat, iar interpretarea administrației Trump contrastează cu mesajul danez despre suveranitate și NATO. El pare, însă, să fixeze un compromis: SUA obțin extinderea prezenței militare și o posibilă deschidere economică, în timp ce Danemarca și Groenlanda păstrează formal controlul politic și juridic asupra insulei.

Sinteză realizată cu Perplexity

Citește și

ANALIZĂ. Ce riscă NATO sub presiunea pretențiilor lui Trump de a prelua Groenlanda