ANALIZĂ Proiectul care interzice eutanasia câinilor sănătoși intră în dezbatere în Comisia juridică din Senat / Principalele modificări ale legii pentru gestionarea câinilor fără stăpân

După ororile descoperite în adăposturile pentru câini din Vrancea și Giurgiu azi în comisiile din Senat intră în dezbateri o modificare a OUG 155 /2001 privind gestionarea câinilor fără stăpân care mută accentul de pe uciderea câinilor pe prevenție, sterilizare și responsabilitatea autorităților și a deținătorilor, încercându-se evitarea reproducerii și continuării unor afaceri cu eutanasieri și în alte adăposturi private plătite din bani publici.

Eutanasia: de la excepție la „soluție de sistem”

După cazul „Ionuț”, când în 2013 un băiețel de 4 ani a murit din cauza mușcăturilor câinilor aflați pe un teren privat, România a adoptat o lege care permite eutanasierea cățeilor în termen de 14 zile, chiar și a celor sănătoși, dacă nu sunt adopați sau revendicați.

În legislația actuală, câinii nerevendicați sau neadoptați în 14 zile pot fi eutanasiați prin decizie a primarului, termenul fiind legat de „capacitățile de cazare și disponibilitățile bugetare”. Astfel, potrivit legislației, dacă există capacitate de cazare și disponibilități bugetare, acești câini pot fi păstrați în adăpost. Însă în practică, acest mecanism a alimentat contracte de milioane de euro pentru adăposturi care au ucis zeci de mii de câini sănătoși, precum Vetmedan în Suraia sau Aspa Ivets în Giurgiu.

Proiectul nou, depus în 2025, interzice explicit folosirea eutanasiei ca metodă de gestionare a populației canine și o limitează strict la câinii bolnavi incurabil, aflați în suferință extremă, diagnosticați la intrarea în adăpost și eutanasiați doar în baza unui raport medical scris. Lista bolilor incurabile urmează să fie stabilită și actualizată de Colegiul Medicilor Veterinari, ceea ce ar scoate din zona arbitrarului formulări de tip „boală” trecute cu pastă corectoare pe fișele de eutanasiere, cum s-a întâmplat la Suraia.

Dispare mecanismul de eutanasie „în masă” după 14 zile

Articolul 7 din OUG 155, cel care permite eutanasia câinilor nerevendicați după scurgerea termenului de 14 zile, este practic desființat în partea sa letală. Se abrogă alineatele 2, 3 și 4 – cele care dădeau primarului puterea de a stabili prin decizie termenul de eutanasie, „în funcție de capacitățile de cazare și buget”. Rămâne doar un articol 7 rescris pe logică de protecție:

în primele 7 zile câinii pot fi revendicați de proprietar;de la ziua a 8 a, pot fi revendicați sau adoptați de persoane fizice sau juridice din țară și străinătate;adopția este gratuită, iar câinii nu mai pot fi eutanasiați pentru simplul fapt că au depășit un termen de ședere în adăpost.

Termenul de 14 zile încetează, astfel, să mai fie o linie de demarcație între viață și moarte și devine doar o etapă administrativă de revendicare și adopție, nu un prag pentru ucidere pe bandă rulantă, cum s-a întâmplat în adăposturile private documentate.

Sterilizarea devine instrumentul central al legii

În locul eutanasiei ca instrument de control numeric, proiectul împinge în prim-plan sterilizarea, finanțată și monitorizată la nivel local și județean. Toate consiliile locale, consiliile județene și CGMB ar fi obligate să aloce anual cel puțin 0,1% din buget pentru sterilizare, identificare și înregistrare, inclusiv a câinilor fără deținător. Textul rescrie articolul 13²: sterilizarea devine obligatorie pentru câinii cu și fără stăpân, cu excepția celor cu regim special (câini de rasă, utilitari, animale a căror stare de sănătate nu permite intervenția). În plus, câinii clinic sănătoși, acceptați de comunitate și nepericuloși trebuie sterilizați, crotaliați, tatuați și apoi repuși în teritoriu, nu eutanasiați.

Adăposturile: din „fabrici de eutanasie” în rețea controlată și transparentă

Proiectul schimbă și arhitectura instituțională care a permis apariția „abatoarelor de câini” pe bani publici.

Se înființează structuri de protecție a animalelor la nivel de consiliu județean și la municipiile reședință de județ, obligate să facă un plan de gestionare pe minimum 5 ani și să preia coordonarea adăposturilor locale ineficiente.

Serviciile de gestionare se fac cu prioritate în regim de gestiune directă, iar delegarea către ONG-uri devine excepție strict condiționată: minim 5 ani de activitate continuă, zero istoric de eutanasieri de câini sănătoși și fără persoane implicate anterior în abuzuri față de animale.

Pentru adăposturi, proiectul impune:

tratament medical complet (deparazitare, vaccinare, sterilizare) pentru toți câinii cazați, nu doar pentru cei „doriti” la adopție; obligativitatea camerelor video corporale la capturare, transport și predarea în adăpost;registre obligatorii nu doar pe hârtie, ci și în format digital, publicate pe site-urile instituțiilor, cu numărul de câini prinși, adoptați, eutanasiați, substanțele folosite și persoana care a făcut procedura.

Acest tip de transparență ar fi făcut mai greu de ascuns discrepanțele flagrante între cantitatea de T61 cumpărată și numărul de câini eutanasiați, cum s-a văzut la Vetmedan, unde doza medie rezultată abia ar fi omorât un Chihuahua, nu câini de 20 de kilograme.

De la „eutanasia ca afacere” la responsabilitate publică

Investigațiile din Suraia, Giurgiu, Prahova sau Suceava au arătat cum un cadru legislativ gândit după tragedia de la 2013 a fost deturnat într-un model economic în care fiecare câine mort însemna un loc liber și un contract în plus. Proiectul de modificare a OUG 155 încearcă să inverseze logica: bani publici pentru prevenție, nu pentru injecții letale, câini sănătoși repuși în teritoriu și monitorizați, nu incinerați în masă, și adăposturi puse sub o umbrelă județeană cu planuri, indicatori și verificări periodice. În timp ce legea actuală „tolerează” eutanasierea câinilor sănătoși după un termen administrativ, noul text o redefinește ca ultim gest medical, într-un cadru în care autoritățile locale nu mai pot plăti, liniștite, abatoare de câini sub eticheta de „gestionare a maidanezilor”.

Sinteză realizată cu ajutorul unui flux de monitorizare de date asigurat de platforma de monitorizare media NewsVibe Romania. Analiza prezentată a fost îmbunătățită cu ajutorul unor instrumente de Machine Learning și Artificial Intelligence.

Citește și:

ANALIZĂ „Lagărul groazei” pentru câinii fără stăpân din Vrancea: Cum a fostposibilă funcționarea aproape neperturbată, deși România are legislație clară pentru protecția animalelor