ANALIZĂ. Primele negocieri de pace Ucraina-Rusia-SUA. La ce ne putem aștepta de la întâlnirea trilaterală de la Abu Dhabi

Delegațiile Ucrainei, Rusiei și SUA încep astăzi primele negocieri de pace în formulă trilaterală. Este o întâlnire diplomatică de o importanță crucială în Abu Dhabi, Emiratele Arabe Unite, în timp ce negocierile deschid, pentru prima dată în cei aproape patru ani de război, un cadru formal în care toate cele trei părți-cheie stau la aceeași masă, cu un accent clar pe securitate și pe problema teritoriilor ocupate. Așteptările sunt moderate: există semnale reale de progres, dar linia de fractură rămâne statutul teritoriilor controlate de Rusia și arhitectura de securitate a Ucrainei. Astfel, aceste discuții generează atât speranțe, cât și o doză considerabilă de scepticism, având în vedere complexitatea situației și divergențele profunde dintre părți.

Negocieri anunțate de Zelenski, după întâlniri pe două fronturi

Negocierile de astăzi din Abu Dhabi au fost anunțate de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a declarat că va avea loc o întâlnire de natură tehnică între delegațiile Ucrainei, SUA și Rusiei (Stirile ProTV, Adevarul, Ziarul Financiar). Contextul organizării este legat de întâlnirile care au avut loc pe de o parte între președintele american Donald Trump și liderul Ucrainei la Davos, și discuțiile purtate la Kremlin între președintele rus Vladimir Putin, trimisul special al SUA Steve Witkoff și Jared Kushner (Reuters, Newsweek, Axios). Inițiativa americană pare să fi deschis o fereastră de oportunitate, chiar dacă fragilă, pentru reluarea dialogului. Emiratele Arabe Unite, o țară cu relații bune atât cu SUA, cât și cu Rusia, oferă un teren neutru pentru aceste discuții.

Situația de pe front

Pe front, situația rămâne una de uzură, cu lupte intense și progrese teritoriale limitate de ambele părți. Niciuna dintre părți nu a reușit să obțină o victorie decisivă, iar conflictul a intrat într-o fază de blocaj strategic. Această stagnare militară, combinată cu costurile umane și economice tot mai mari, ar putea fi un factor care împinge părțile spre masa negocierilor, chiar dacă pozițiile lor rămân rigide. Declarațiile lui Zelenski de la Davos, în care a acuzat Europa de "Groundhog Day" (Ziua Cârtiței) în ceea ce privește lipsa de acțiune, subliniază presiunea internă și externă pentru găsirea unei soluții (Independent).

Per total, Rusia menține inițiativa strategică, dar fără un avans decisiv: bombardamentele masive asupra infrastructurii energetice ucrainene au lăsat zone întregi fără curent și au lovit din nou orașe precum Kiev și Odesa, cu victime civile. Evaluările militare occidentale arată că Rusia înregistrează pierderi consistente, dar dispune în continuare de rezerve umane și industriale superioare Ucrainei, în timp ce Kievul depinde de livrările occidentale de muniție și sisteme de apărare antiaeriană.

Când au avut loc ultimele negocieri de pace directe pentru războiul din Ucraina

Ultimele negocieri directe între Ucraina și Rusia au avut loc în primele luni ale conflictului, în primăvara anului 2022, în Turcia și Belarus. Acestea s-au încheiat fără un acord concret, divergențele majore privind statutul teritoriilor ocupate și garanțiile de securitate fiind insurmontabile la acel moment. De atunci, dialogul direct la nivel înalt a fost aproape inexistent, ceea ce face ca întâlnirea trilaterală de astăzi să fie de o importanță deosebită.

Condițiile Rusiei

Poziția Rusiei a rămas fermă și intransigentă în ultimele zile. Kremlinul a avertizat că nu va exista o "pace durabilă" în Ucraina fără rezolvarea "problemei teritoriale" (Antena 3, EvZ, Profit.ro, Economica.net). Aceasta înseamnă că Rusia insistă asupra recunoașterii anexării Crimeei și a teritoriilor ocupate în estul și sudul Ucrainei. Această condiție este, în esență, inacceptabilă pentru Ucraina și contravine dreptului internațional. Vladimir Putin le-a transmis emisarilor americani că o "înțelegere pe termen lung" este imposibilă fără concesii teritoriale din partea Ucrainei (EvZ).

Ce ar putea oferi Rusia

Rusia semnalizează că ar putea oferi:

oprirea ofensivei și acceptarea unui regim de încetare a focului supravegheat internațional;un acord de securitate în care se angajează formal să nu mai atace Ucraina, cu clauze de „pedeapsă automată” (reintroducerea sancțiunilor) dacă reîncepe ostilitățile – clauze care apar în variantele de plan comentate de experți.deschiderea cailor economice și energetice, acces la piețe și cooperare în reconstrucție, în măsura în care sancțiunile sunt relaxate etapizat de SUA și UE.

Condițiile Ucrainei pentru pace

Președintele Zelenski a subliniat că "rușii trebuie să fie pregătiți pentru compromisuri" (The Guardian). Cu toate acestea, linia roșie a Ucrainei a fost constantă: integritatea teritorială și suveranitatea. Zelenski a declarat că "totul este despre pământ" (Standard.co.uk), indicând că Ucraina nu va renunța la teritoriile sale ocupate. De asemenea, Ucraina cere garanții de securitate solide și o retragere completă a forțelor ruse. În discursul său de la Davos, Zelenski a criticat aspru "fragmentarea" Europei și "lipsa de voință" în fața agresiunii ruse, sugerând că Ucraina are nevoie de un sprijin mai puternic și mai unitar pentru a-și susține poziția la masa negocierilor (Daily Mail, Politico.eu).

Ce garanții de securitate ar cere Kievul

Ucraina caută un pachet de garanții care să facă imposibilă repetarea scenariului 2014/2022 – adică promisiuni pe hârtie fără mecanisme de apărare efective. Potrivit Euronews și altor surse europene, viziunea Kievului asupra garanțiilor include:

un acord SUA–Ucraina de securitate pentru cel puțin 15 ani, cu opțiune de prelungire, document pe care Zelenski spune că l-a „încheiat” la nivel de text cu Washingtonul, urmând să fie semnat după oprirea războiului;o schemă de „coaliție a celor dispuși”, în care unele state europene (Marea Britanie, Franța) ar instala „hub-uri militare” în Ucraina, cu prezență de trupe și capacități de reacție rapidă, în timp ce forțele ucrainene rămân prima linie de apărare;clauze explicite că o nouă agresiune rusă ar declanșa automat un răspuns militar coordonat și reimpunerea tuturor sancțiunilor globale, inclusiv anularea oricăror aranjamente teritoriale câștigate de Moscova în baza acordului.

Propunerile SUA cu privire la un eventual Acord Deși detaliile complete ale propunerilor americane nu sunt publice, declarațiile lui Steve Witkoff sugerează că administrația Trump a elaborat un "plan de pace" (Axios) și a făcut "multe progrese" în discuțiile preliminare (Al Jazeera, Reuters). Faptul că Witkoff a afirmat că negocierile sunt "down to one issue" (Al Jazeera) indică o încercare de a simplifica și de a izola punctul cel mai dificil al negocierilor.

Este probabil ca propunerile SUA să vizeze o încetare a focului, un cadru pentru negocieri privind statutul teritoriilor și eventuale garanții de securitate pentru Ucraina. Președintele Trump a declarat că un acord de pace este "rezonabil de aproape" (Independent). De asemenea, Trump a afirmat că Putin va "face concesii" (Independent), ceea ce ar putea indica o anumită încredere în capacitatea sa de a influența poziția rusă. Cu toate acestea, având în vedere intransigența Kremlinului privind teritoriile, este dificil de imaginat ce fel de "concesii" ar putea fi acceptate de Rusia.

În acest context, SUA vin cu un „plan de pace” despre care presa internațională relatează că a fost deja respins într-o formă anterioară de Moscova și este acum „amendat”. Conform scurgerilor de informații citate de publicații americane și britanice, planul ar conține:

o încetare a focului verificată internațional;o linie de contact înghețată, cu statut încă deschis al unor regiuni;un calendar etapizat de ridicare a unor sancțiuni, corelat cu respectarea clauzelor de securitate și a acordului;garanții de securitate pentru Ucraina, fără aderare formală la NATO, dar cu angajamente bilaterale consolidate cu SUA.

Ce se așteaptă de la aceste negocieri În mod oficial, prima zi de discuții la Abu Dhabi este prezentată drept o „întâlnire a unui grup de lucru pe probleme de securitate”, nu o conferință de pace cu pretenții de acord final. Atât Kievul, cât și Moscova declară că nu poate exista un acord complet până când disputa asupra teritoriilor nu este rezolvată, ceea ce sugerează că, în cel mai bun caz, se poate contura un „cadru” și o foaie de parcurs.

Diplomați și emisarul american Witkoff vorbesc despre „un singur punct rămas” de soluționat, formulare care maschează complexitatea problemei teritoriale, dar indică faptul că restul elementelor – încetarea focului, unele garanții de securitate, mecanisme de monitorizare – au fost deja schițate în drafturi anterioare. Așteptarea realistă pentru ziua de azi este:

clarificarea listelor de revendicări teritoriale și a „liniilor roșii”;testarea unor formule de tip „înghețare a frontului” cu statut ambiguu al unor regiuni;acord asupra continuării negocierilor într-un format trilateral regulat.

Analiștii de politică externă observă că Washingtonul încearcă să echilibreze între presiunea de a obține „un rezultat” și riscul de a fi perceput ca forțând Kievul să accepte un compromis dureros, care îngheață de facto câștigurile teritoriale ale Rusiei. De aici și retorica foarte optimistă a lui Trump și Witkoff („suntem mai aproape de un acord decât în ultimii ani”), contrastând cu tonul mult mai prudent al Kievului și cu mesajele dure ale Kremlinului. Specialiștii în securitate est-europeană subliniază că o primă reușită ar fi stabilirea unui mecanism verificabil de încetare a focului, chiar dacă problema frontierelor rămâne deschisă, deoarece ar reduce riscul de escaladare și ar crea spațiu pentru negocieri mai detaliate. În același timp, există scepticism puternic în rândul experților că o întâlnire de două zile poate livra mai mult decât un acord-cadru foarte general, dat fiind „maximalismul” teritorial al Moscovei și rezistența politică de la Kiev față de orice cedare de pământ.

În evaluările unor specialiști, pe de altă parte, avertizează și asupra unui risc de eșec cu efect de radicalizare. Miza zilei de vineri este, așadar, mai puțin semnarea unui „deal” și mai mult demonstrarea faptului că, după ani de război, cele trei capitale sunt dispuse să testeze serios opțiunea negocierii – chiar dacă, deocamdată, „totul se rezumă la pământ”, după cum a rezumat Zelenski chestiunea teritorială.

Sinteză realizată cu ajutorul unui flux de monitorizare de date asigurat de platforma de monitorizare media NewsVibe Romania. Analiză realizată cu ajutorul Perplexity.