SUA, Rusia și Ucraina au reluat marți, 10 noiembrie, la Abu Dhabi negocierile pentru încheierea războiului din Ucraina. Este prima întâlnire trilaterală după runda de la Geneva din februarie, iar contextul este foarte diferit. Sunt primele discuții de la atacurile lansate de SUA și Israel împotriva Iranului, primele după ce republicanii au pierdut alegerile de la jumătatea mandatului și primele în care Administrația Trump susține public că Europa trebuie să participe direct la negocieri.
Fotografie distribuită de agenția de stat rusă RIA Novosti pe 10 noiembrie 2026, membri ai delegației ruse (stânga) poartă discuții cu delegația ucraineană, mediate de emisarul special al SUA, Steve Witkoff (dreapta), și de ginerele președintelui american Donald Trump, Jared Kushner (al treilea din dreapta), la Abu Dhabi, pe fondul invaziei ruse în Ucraina / Grigory SYSOYEV / AFP / Profimedia
Atmosfera de la început
Ziua a debutat cu o reuniune de coordonare între delegația ucraineană, emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner și reprezentanții Marii Britanii, Franței, Germaniei și Italiei, alături de NATO și de Comisia Europeană. Abia apoi au urmat discuțiile trilaterale.
Delegația ucraineană la negocierile de pace de la Abu Dhabi, 10 noiembrie 2026 / Grigory SYSOYEV / AFP / Profimedia
Trimisul special al SUA, Steve Witkoff (dreapta), ministrul de externe al Emiratelor Arabe Unite, șeicul Abdullah bin Zayed Al-Nahyan (centru), și ginerele președintelui american Donald Trump, Jared Kushner / Grigory SYSOYEV / AFP / Profimedia
Optimismul vine aproape exclusiv de la Washington. Donald Trump a declarat că vede o disponibilitate tot mai mare de a pune capăt războiului și că ambele părți sunt epuizate după patru ani și jumătate (CNBC, citat de NewsVibe).
„Va fi un acord mare și va implica mai mult decât Ucraina... aș putea chiar spune că ar putea implica întreaga Europă”, a spus președintele american, potrivit RTÉ. Tot el a sugerat că Ucraina va avea „o formă puțin diferită”, conform CNN, și a avertizat că „Zelenski trebuie să vrea să încheie acest război”, potrivit Al Jazeera.
Rezerva analiștilor rămâne însă mare: Politico relatează că scopul rundei este menținerea impulsului diplomatic, nu producerea unui armistițiu final.
Cine negociază
Partea americană este condusă de emisarul special Steve Witkoff și de Jared Kushner, ginerele președintelui Trump. Delegația ucraineană este condusă de Rustem Umerov, șeful Serviciului de Informații Externe, și îi include pe Kirilo Budanov, șeful Biroului Președintelui, pe adjunctul acestuia, Serhii Kislița, pe Davîd Arahamia, liderul fracțiunii parlamentare Slujitorul Poporului, și pe Vadim Skibițki, adjunctul șefului informațiilor militare.interfax.com
Rusia a trimis o echipă extinsă de cinci delegați și șase experți, condusă de Vladimir Medinski, consilier al lui Vladimir Putin. Din delegație fac parte adjuncții miniștrilor de externe Serghei Riabkov și Mihail Galuzin, șeful direcției operative a FSB, Alexei Komkov, și șeful Direcției Principale a Statului Major, Igor Kostiukov, alături de generali și experți de la FSB și Ministerul de Externe. Prezența masivă a militarilor și a serviciilor arată, potrivit Euronews, că subiectele de securitate domină agenda.tass
Agenda: întâi securitatea, apoi teritoriile
O sursă a grupului de negociere rus, citată de TASS, spune că discuțiile privesc formarea unui „nou sistem de securitate continentală” pentru perioada postconflict, în care soluționarea Ucrainei este doar un punct într-o discuție mai amplă despre o „arhitectură de securitate cuprinzătoare și indivizibilă” a întregului continent. Potrivit oficialilor americani citați de Politico, prima zi este dedicată garanțiilor de securitate pentru Ucraina și remodelării arhitecturii de securitate europene, iar a doua zi problemelor teritoriale, inclusiv trasarea frontierelor.
SUA cer un loc pentru Europa
Elementul nou major este presiunea americană pentru aducerea Europei la masa negocierilor. „Avem nevoie de Europa la masă”, a declarat un oficial american citat de Politico. Propunerea Washingtonului este ca europenii să fie introduși în discuții după această rundă trilaterală, iar întâlnirea de la Abu Dhabi să fie ultima fără participarea lor deplină. Witkoff și Kushner vor încerca să convingă Rusia să accepte acest lucru (NewsVibe).politico
Oficialii americani spun că Europa are nevoie de „mult mai multe discuții directe cu Rusia” și că, în privința aranjamentelor de securitate, „evident ceva nu funcționează”, așa că „trebuie să construim ceva nou care să funcționeze astăzi”. Ei insistă că NATO rămâne central pentru apărarea colectivă, dar cer o regândire fundamentală a relației continentului cu Rusia. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a fost puternic implicat în discuțiile cu administrația americană și a împărtășit idei de reformă. Europenii, în schimb, se tem că Trump ar putea accepta cererile lui Putin de reducere a influenței NATO în regiune.politico
Kremlinul refuză deocamdată. Dmitri Peskov a spus că reprezentanții europeni nu pot participa, pentru că „formatul trilateral a fost convenit de la bun început”. Europenii sunt totuși prezenți în culise, la nivel de consilieri: Jonathan Powell (Marea Britanie), Günter Sautter (Germania), Emmanuel Bonne (Franța) și Fabrizio Saggio (Italia), alături de Geoffrey Van Leeuwen de la NATO, Björn Seibert din partea Comisiei Europene și un reprezentant al Consiliului European. Washingtonul a salutat și apelurile telefonice date de liderii Finlandei și Norvegiei lui Putin, pe 27 octombrie, considerând că Europa trebuie să comunice mai mult direct cu Moscova.
Așteptările celor două părți
În public, Rusia își menține cererile maximale: controlul întregului Donbas, reducerea armatei ucrainene și renunțarea Kievului la aderarea la NATO. Ucraina cere retragerea trupelor ruse, garanții de securitate și o foaie de parcurs spre aderarea la Uniunea Europeană (UE). Zelenski a spus că principala sarcină a delegațiilor este pregătirea unei întâlniri la nivel de lideri cu Putin.
Interesant este ce se întâmplă în privat. Un oficial american a declarat, înaintea rundei, că ambele părți au arătat „flexibilitate” privind un eventual schimb de teritorii, preluat de Reuters via NewsVibe. Un oficial ucrainian a negat însă categoric: teritoriile se discută doar la nivel de lideri și doar în schimbul unor garanții adecvate.rte
Propunerile SUA
Kushner a enumerat patru priorități: încetarea luptelor, garanții de securitate credibile, un plan de prosperitate economică pentru Ucraina și măsuri umanitare. El a spus că „o înțelegere cuprinzătoare și durabilă va cere și angajarea directă a Rusiei cu partenerii noștri europeni”. Criticii atrag atenția că administrația a anunțat deja „concesii semnificative” Moscovei, printre care un acord pentru cumpărarea de motorină rusească, în ruptură cu logica sancțiunilor.
Sinteză realizată cu ajutorul Perplexity.
Context: Oficialii europeni au cerut prudență față de așteptările de pace
În paralel, premierul norvegian Jonas Gahr Støre a îndemnat la așteptări moderate, spunând că negocierile de la Abu Dhabi ar trebui tratate ca un prim pas, nu ca un moment decisiv. El a menționat că pe agenda posibilă ar putea fi incluse un armistițiu în zona Mării Negre pentru transporturi, un armistițiu privind infrastructura energetică, înghețarea liniei frontului și măsuri de consolidare a încrederii, inclusiv schimburi de prizonieri.
