Eurobarometru arată sprijin larg în Uniunea Europeană pentru protejarea biodiversității

Sprijinul europenilor pentru protejarea biodiversității rămâne foarte ridicat, iar majoritatea cetățenilor consideră că natura este esențială pentru sănătate, economie, climă, hrană și apă curată, potrivit unui nou Eurobarometru special publicat de Comisia Europeană la începutul EU Green Week.

Sondajul arată că aproape toți europenii consideră importantă oprirea pierderii biodiversității. 96% spun că oamenii au responsabilitatea de a avea grijă de natură, 95% afirmă că sănătatea și bunăstarea depind de natură și biodiversitate, iar 94% leagă biodiversitatea și natura sănătoasă de dezvoltarea economică pe termen lung și de combaterea schimbărilor climatice.

Pe scurt

96% dintre europeni spun că oamenii au responsabilitatea de a avea grijă de natură.

95% consideră că sănătatea și bunăstarea depind de natură și biodiversitate.

94% văd poluarea aerului, solului și apei ca amenințare pentru biodiversitate.

51% spun că prioritatea UE ar trebui să fie restaurarea naturii și a biodiversității pentru repararea daunelor cauzate de activitățile umane.

49% spun că proiectele economice care distrug natura în ariile protejate ar trebui interzise, iar 40% le acceptă doar pentru interes public major și cu compensarea integrală a daunelor.

Eurobarometrul special 571, „Atitudinile europenilor față de biodiversitate”, a fost realizat între februarie și martie 2026 în toate cele 27 de state membre. Aproximativ 26.500 de persoane au fost intervievate față în față, în limba lor națională. Sondajul a fost comandat de Direcția Generală Mediu a Comisiei Europene și continuă seriile anterioare din 2015 și 2018.

Comisia afirmă că rezultatele vor alimenta dezbaterile din EU Green Week 2026, dedicată modului în care investițiile în natură și ecosisteme sănătoase pot consolida economia, securitatea și reziliența Europei. Datele vor contribui și la evaluarea, sau „stress-testul”, Directivelor Păsări și Habitate, pentru care consultarea publică este deschisă până la 10 august 2026.

Jessika Roswall, comisarul european pentru mediu, reziliență în domeniul apei și economie circulară competitivă, a spus că sprijinul public arată că europenii văd natura ca parte a economiei, nu ca obstacol în calea dezvoltării.

„Ecosistemele sănătoase sunt baza economiilor reziliente și competitive. Când investim în ele, nu alegem natura în locul creșterii, alegem tipul de creștere care durează”, a spus Roswall.

Sondajul arată o creștere puternică a familiarității cu termenul „biodiversitate”. 83% dintre europeni spun că au auzit de termen, cu 12 puncte procentuale mai mult decât în 2018. Dintre aceștia, 55% spun că au auzit de biodiversitate și știu ce înseamnă, în creștere cu 14 puncte procentuale.

Totuși, diferențele între state rămân mari. În Suedia, 99% dintre respondenți au auzit de termen, iar în Danemarca și Țările de Jos proporția ajunge la 97%. În schimb, cele mai ridicate procente ale celor care nu au auzit niciodată de biodiversitate sunt în România, 40%, Cehia, 37%, și Letonia, 31%.

În România, doar 35% dintre respondenți spun că au auzit de biodiversitate și știu ce înseamnă, iar 25% au auzit termenul, dar nu îi cunosc sensul. Această diferență contează politic, deoarece raportul arată că persoanele familiare cu termenul biodiversitate sunt mai predispuse să identifice amenințările la adresa naturii și să susțină măsuri de protecție.

La nivel socio-demografic, raportul arată că educația influențează puternic familiaritatea cu termenul. 70% dintre respondenții care au rămas în educație până la 20 de ani sau mai mult spun că știu ce înseamnă biodiversitatea, comparativ cu 28% în rândul celor care au părăsit educația la 15 ani sau mai devreme.

Europenii identifică mai multe presiuni simultane asupra biodiversității. Poluarea aerului, solului și apei este considerată principala amenințare, cu 94% dintre respondenți spunând că biodiversitatea este amenințată „foarte mult” sau „destul de mult” de acest factor.

Dezastrele provocate de om, precum deversările de petrol sau accidentele industriale, sunt indicate de 92% dintre respondenți. Transformarea zonelor naturale în alte utilizări ale terenurilor, inclusiv extinderea zonelor urbane, este văzută ca amenințare de 90%.

Fragmentarea sau modificarea zonelor naturale prin proiecte de infrastructură de transport, apă și energie este menționată de 89% dintre europeni. Schimbările climatice sunt considerate amenințare de 87%, agricultura intensivă, silvicultura intensivă și pescuitul excesiv de 85%, iar plantele și animalele non-native introduse din alte regiuni de 77%.

Infograficul Eurobarometrului pune în față patru amenințări: poluarea, 94%, dezastrele provocate de om, 92%, transformarea zonelor naturale, 90%, și fragmentarea prin infrastructură, 89%. Acest clasament arată că publicul vede biodiversitatea ca problemă legată atât de mediu, cât și de modul în care sunt planificate infrastructura, terenurile și activitatea economică.

Diferențele naționale sunt importante. În cazul poluării, cel puțin 90% dintre respondenți o consideră amenințare în 26 de state membre. România este la limita inferioară, cu 85%, în timp ce Grecia ajunge la 99%, iar Portugalia și Suedia la 98%.

Sprijinul pentru protejarea biodiversității este aproape universal, dar raportul arată o schimbare de intensitate față de 2018. Nivelul general de acord rămâne foarte ridicat, însă în mai multe cazuri scade ponderea celor care spun că sunt „total de acord” și crește ponderea celor care „tind să fie de acord”.

Această schimbare nu înseamnă retragerea sprijinului, ci o moderare a intensității răspunsurilor. De exemplu, 96% dintre europeni sunt de acord că avem responsabilitatea de a avea grijă de natură, același nivel general ca în 2018, dar ponderea celor care sunt total de acord a scăzut cu 8 puncte procentuale.

95% dintre europeni sunt de acord că sănătatea și bunăstarea depind de natură și biodiversitate. 94% consideră că biodiversitatea și natura sănătoasă sunt importante pentru dezvoltarea economică pe termen lung, iar 94% spun că protejarea naturii este esențială pentru combaterea schimbărilor climatice.

93% afirmă că biodiversitatea este indispensabilă pentru producția de bunuri precum alimente, materiale și medicamente. Acest rezultat este relevant pentru dezbaterea economică, deoarece arată că publicul nu percepe biodiversitatea doar ca temă ecologică, ci și ca infrastructură de bază pentru producție și sănătate.

Când sunt întrebați ce ar trebui să facă Uniunea Europeană, europenii plasează restaurarea naturii pe primul loc. 51% spun că UE ar trebui să restaureze natura și biodiversitatea pentru a repara daunele provocate de activitățile umane, inclusiv agricultura intensivă, silvicultura, pescuitul și turismul nesustenabil.

40% spun că biodiversitatea trebuie luată în considerare în planificarea noilor investiții în infrastructură. Această opțiune indică sprijin pentru integrarea biodiversității în decizii economice și de investiții, nu doar pentru politici de mediu separate.

39% cer o mai bună aplicare a regulilor existente privind conservarea naturii și biodiversității, iar același procent menționează informarea mai bună a cetățenilor despre importanța biodiversității. 38% susțin extinderea ariilor protejate, iar 36% cer mai multe resurse financiare pentru protecția și restaurarea naturii.

Raportul notează o schimbare de accent: sprijinul pentru extinderea ariilor protejate rămâne ridicat, dar scade față de 2018, în timp ce restaurarea și aplicarea mai bună a regulilor existente devin mai centrale. Publicul pare să ceară o combinație de refacere a ecosistemelor, aplicare, finanțare, cercetare și integrare în deciziile de infrastructură.

La nivel local, prioritățile sunt foarte practice. 45% spun că este nevoie de sprijin financiar suficient pentru cei direct vizați, precum fermieri, pescari, administratori de terenuri și comunități locale. 44% cer reguli clare și ușor de înțeles pentru companii. 39% cer implicarea comunităților locale în luarea deciziilor.

Aceste cifre sunt importante pentru aplicarea politicilor europene de mediu. Ele arată că cetățenii susțin protejarea naturii, dar vor ca măsurile să fie finanțate, clare, participative și împărțite echitabil. 34% menționează informarea mai bună a cetățenilor, iar 32% spun că efortul trebuie împărțit corect în societate.

Unul dintre cele mai sensibile rezultate privește Natura 2000. Rețeaua europeană de arii protejate este mai cunoscută decât în 2018, dar rămâne slab recunoscută de publicul larg. 42% dintre europeni spun că au auzit de Natura 2000, cu 12 puncte procentuale mai mult decât în 2018, însă 58% spun că nu au auzit niciodată de ea.

Doar 17% spun că au auzit de Natura 2000 și știu ce este, iar 25% au auzit de rețea, dar nu știu exact ce reprezintă. Această diferență arată că UE are o problemă de vizibilitate pentru una dintre principalele sale politici de protecție a naturii.

Diferențele între state sunt foarte mari. În Bulgaria, 84% dintre respondenți au auzit de Natura 2000, urmată de Cipru și Slovenia, fiecare cu 78%, și Finlanda, cu 74%. La polul opus, doar 17% dintre respondenți au auzit de Natura 2000 în Irlanda, 27% în Germania și 29% în România și Spania.

Totuși, chiar dacă mulți europeni nu cunosc numele rețelei, susțin puternic funcțiile ariilor protejate. 96% consideră importante ariile protejate pentru prevenirea distrugerii zonelor naturale valoroase pe uscat și pe mare, iar 95% le consideră importante pentru protejarea animalelor și plantelor pe cale de dispariție.

94% consideră importante ariile protejate pentru promovarea utilizării terenurilor într-un mod prietenos cu natura și tot 94% pentru rolul naturii în furnizarea hranei, aerului curat și apei curate. 92% leagă ariile protejate de calitatea vieții comunităților locale, 90% de atenuarea impactului schimbărilor climatice, iar 87% de dezvoltarea socio-economică locală durabilă, inclusiv ecoturism și activități legate de natură.

Sondajul arată și o poziție restrictivă față de proiectele economice care afectează ariile protejate. 49% dintre europeni spun că dezvoltările economice care duc la deteriorarea sau distrugerea naturii în arii protejate ar trebui interzise, deoarece aceste zone sunt printre cele mai importante spații naturale.

Alți 40% spun că astfel de proiecte sunt acceptabile doar dacă sunt de interes public major și dacă daunele sunt compensate integral, prin restaurare sau măsuri de atenuare. Doar 9% consideră că dezvoltarea economică trebuie să aibă prioritate.

În 16 state membre, poziția dominantă este interzicerea proiectelor care afectează ariile protejate. Cele mai ridicate niveluri de sprijin pentru interdicție sunt în Portugalia, 70%, Italia, 69%, și Grecia, 65%. În Țările de Jos, Finlanda și Suedia, poziția dominantă este acceptarea strict condiționată, cu procente de 68%, respectiv 64% și 64%.

Această diferență între state arată că publicul european nu respinge orice dezvoltare, dar cere condiții stricte acolo unde natura protejată este afectată. Dezbaterea nu este doar despre conservare, ci despre standardele în care infrastructura, energia, agricultura, turismul sau alte investiții pot fi compatibile cu protecția naturii.

Eurobarometrul vine într-un moment important pentru politica europeană de mediu. Uniunea Europeană a adoptat Regulamentul privind restaurarea naturii și aplică deja Directiva Păsări, Directiva Habitate, regulamentul privind speciile invazive și Strategia UE pentru biodiversitate 2030.

Rezultatele sondajului oferă Comisiei un argument politic important: sprijinul public pentru protejarea biodiversității rămâne foarte ridicat, iar cetățenii cer politici care combină restaurarea, aplicarea regulilor, integrarea biodiversității în planificarea infrastructurii și garanții pentru ariile protejate.

Pentru agricultori, pescari, administratori de terenuri și comunități locale, datele transmit și o condiție clară: sprijinul pentru protecția naturii trebuie însoțit de finanțare și reguli ușor de înțeles. Protejarea biodiversității nu poate fi aplicată eficient doar prin interdicții, ci are nevoie de mijloace practice, participare și împărțirea echitabilă a costurilor.

Pentru companii și autorități publice, mesajul este la fel de direct. Europenii acceptă economia și investițiile, dar vor ca natura să fie introdusă în planificare de la început, nu tratată ca obstacol administrativ la finalul proiectului.

Pentru Uniunea Europeană, provocarea nu este lipsa sprijinului public, ci transformarea acestui sprijin în politici aplicabile. Sondajul arată că europenii vor restaurare, protecție și reguli clare. În același timp, nivelul încă scăzut de cunoaștere a Natura 2000 arată că una dintre cele mai importante politici europene pentru natură rămâne insuficient explicată publicului.

https://2eu.brussels/ro/stiri/eurobarometru-arata-sprijin-larg-in-uniunea-europeana-pentru-protejarea-biodiversitatii