Comisia Europeană spune în Raportul de convergență 2026 că Cehia, Ungaria, Polonia, România și Suedia nu sunt pregătite să adopte euro

Comisia Europeană a publicat raportul de convergență pentru 2026 și arată că Cehia, Ungaria, Polonia, România și Suedia nu îndeplinesc toate condițiile pentru adoptarea euro. Raportul verifică inflația, finanțele publice, stabilitatea cursului de schimb, dobânzile pe termen lung și compatibilitatea legislației naționale cu regulile Uniunii Economice și Monetare. În paralel, un Eurobarometru arată că sprijinul pentru euro rămâne ridicat în România și Ungaria, dar cetățenii se tem de creșteri de prețuri și consideră că țările lor nu sunt încă pregătite.

Comisia Europeană spune că niciuna dintre cele cinci țări ale Uniunii Europene analizate în raportul de convergență pentru 2026 nu îndeplinește toate condițiile pentru adoptarea euro. Cehia, Ungaria, Polonia, România și Suedia sunt obligate prin tratatele europene să adopte moneda unică, dar raportul arată că fiecare dintre ele mai are obstacole economice, juridice sau instituționale înainte de intrarea în zona euro.

Pe scurt

Comisia Europeană spune că Cehia, Ungaria, Polonia, România și Suedia nu îndeplinesc în prezent toate criteriile pentru adoptarea euro.

Criteriile analizate sunt stabilitatea prețurilor, finanțele publice, stabilitatea cursului de schimb și dobânzile pe termen lung.

Niciuna dintre cele cinci țări nu participă la Mecanismul cursului de schimb II, o etapă obligatorie înainte de adoptarea euro.

Cehia și Suedia îndeplinesc trei criterii economice, dar nu criteriul cursului de schimb și nu au legislația complet compatibilă.

România, Ungaria și Polonia nu îndeplinesc mai multe criterii, inclusiv cele privind inflația, finanțele publice și dobânzile pe termen lung.

Raportul de convergență este una dintre verificările prin care Uniunea Europeană stabilește dacă o țară poate trece de la moneda națională la euro. Comisia Europeană și Banca Centrală Europeană publică astfel de rapoarte cel puțin o dată la doi ani pentru statele membre care nu au adoptat încă moneda unică, cu excepția Danemarcei, care are o derogare specială.

Pentru cetățeni, raportul răspunde la o întrebare simplă: este economia unei țări suficient de stabilă pentru a renunța la moneda proprie și a intra în zona euro fără riscuri mari pentru prețuri, buget, curs valutar și costurile de finanțare?

Comisia verifică patru criterii economice, cunoscute ca criteriile de la Maastricht. Primul este inflația, care trebuie să rămână apropiată de cea a celor mai performante state membre. Al doilea privește finanțele publice, în special absența unui deficit excesiv. Al treilea cere participarea la Mecanismul cursului de schimb II timp de cel puțin doi ani fără tensiuni severe. Al patrulea privește nivelul dobânzilor pe termen lung.

Pe lângă aceste criterii, raportul verifică dacă legislația națională este compatibilă cu regulile Uniunii Economice și Monetare. Această parte privește în special independența băncii centrale, interdicția finanțării directe a statului de către banca centrală și integrarea băncii centrale naționale în Sistemul European al Băncilor Centrale.

Concluzia Comisiei este că niciuna dintre cele cinci țări analizate nu este pregătită acum pentru adoptarea euro. Cehia și Suedia sunt cele mai aproape din punct de vedere economic, deoarece îndeplinesc criteriile privind stabilitatea prețurilor, finanțele publice și dobânzile pe termen lung. Totuși, ele nu participă la Mecanismul cursului de schimb II, iar legislația lor nu este pe deplin compatibilă cu cerințele europene.

Ungaria, Polonia și România sunt mai departe de intrarea în zona euro. Comisia spune că aceste trei state nu îndeplinesc criteriile privind stabilitatea prețurilor, finanțele publice, stabilitatea cursului de schimb și dobânzile pe termen lung. Toate trei sunt vizate de proceduri pentru deficit excesiv.

Niciuna dintre cele cinci țări analizate nu participă la Mecanismul cursului de schimb II. Această etapă este importantă deoarece testează dacă moneda națională poate rămâne stabilă în raport cu euro înainte de adoptarea monedei unice. Participarea trebuie să dureze cel puțin doi ani fără tensiuni severe.

Comisia arată că statele analizate sunt, în general, bine integrate economic și financiar în Uniunea Europeană. Ele au legături comerciale și financiare strânse cu zona euro, dar unele se confruntă cu vulnerabilități macroeconomice, probleme de mediu de afaceri sau slăbiciuni instituționale care pot afecta stabilitatea convergenței.

Contextul economic face evaluarea mai dificilă. Raportul arată că războiul Rusiei împotriva Ucrainei, tensiunile comerciale globale și conflictul din Orientul Mijlociu au crescut incertitudinea economică. Prețurile energiei, lanțurile de aprovizionare, comerțul și încrederea investitorilor pot influența inflația și finanțele publice ale țărilor care vor să adopte euro.

Comisia insistă asupra caracterului durabil al convergenței. O țară nu trebuie să îndeplinească numeric criteriile doar într-un moment favorabil. Ea trebuie să arate că poate menține stabilitatea pe termen lung, cu finanțe publice credibile, instituții solide, politici economice stabile și capacitate de a rezista la șocuri.

Raportul este însoțit de un Eurobarometru privind atitudinea cetățenilor față de euro în cele cinci state analizate. Sondajul arată că 52% dintre respondenți sunt favorabili introducerii euro în țara lor, dar există diferențe mari între state. Sprijinul este cel mai ridicat în Ungaria, cu 80%, și în România, cu 65%. În Suedia susținerea este de 51%, în Polonia de 43%, iar în Cehia de 42%.

Datele arată și o tensiune importantă între sprijinul pentru euro și percepția de pregătire. Doar 25% dintre respondenții din cele cinci țări cred că statul lor este pregătit să adopte euro, în timp ce 73% spun că nu este pregătit. În același timp, 67% cred că euro va fi introdus în țara lor în următorii zece ani.

Preocuparea dominantă rămâne creșterea prețurilor. Eurobarometrul arată că 59% dintre respondenți se așteaptă ca introducerea euro să ducă la prețuri mai mari, iar 68% sunt îngrijorați de stabilirea abuzivă a prețurilor în perioada de schimbare a monedei.

Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie și productivitate, a legat moneda unică de reziliența europeană. „În realitatea geopolitică actuală, euro este unul dintre activele-cheie ale Europei pentru prosperitatea, reziliența și suveranitatea noastră pe termen lung”, a spus el.

Următorul pas depinde de evoluția fiecărei țări. Dacă o țară îndeplinește criteriile, Comisia poate propune Consiliului Uniunii Europene o decizie privind adoptarea euro. Consiliul consultă Parlamentul European, discută în Eurogrup și la nivelul șefilor de stat sau de guvern, apoi stabilește și cursul de conversie la care moneda națională va fi înlocuită de euro.

https://2eu.brussels/ro/stiri/comisia-europeana-spune-in-raportul-de-convergenta-2026-ca-cehia-ungaria-polonia-romania-si-suedia-nu-sunt-pregatite-sa-adopte-euro