Deficitul României, ajustat sezonier, urcă în trimestrul II 2026 la 9,2% din PIB-ul trimestrului, cel mai ridicat nivel din UE

Deficitul public trimestrial al României, ajustat sezonier, a urcat la 9,2% din PIB în trimestrul al doilea din 2026, de la 5,5% în primele trei luni ale anului, potrivit datelor publicate de Eurostat la 21 octombrie. România a avut cel mai ridicat deficit din Uniunea Europeană și cea mai accentuată deteriorare față de trimestrul precedent, de 3,7 puncte procentuale. Media UE a fost de 3,5%, iar cea a zonei euro de 3,3%.

Pe scurt Deficitul trimestrial ajustat sezonier al României a crescut de la 5,5% la 9,2% din PIB în trimestrul II 2026, cel mai ridicat nivel din UE. Datele sunt provizorii, nu o prognoză anuală. Pentru același trimestru, deficitul fără ajustare sezonieră este de 7,8%. Acesta nu trebuie confundat cu deficitul anual de 7,8% înregistrat separat pentru întregul an 2025. România a avut cel mai mare deficit anual din UE și în 2025, de aproximativ 149,7 miliarde de lei, dar mai mic decât în 2024, când reprezenta 9,2% din PIB. Datoria publică era de aproximativ 1.196,4 miliarde de lei la sfârșitul lui iunie 2026, respectiv 59,4% din PIB. Suma a crescut cu circa 26,6 miliarde de lei față de martie, deși raportul datorie/PIB a scăzut. Consiliul cere corectarea deficitului excesiv până în 2030. Plafonul de 2,6% pentru creșterea cheltuielilor nete în 2026 este diferit de o țintă de deficit. Procedura europeană este ținută în așteptare după constatarea unor măsuri eficace, fără a fi închisă. Publicarea statisticilor nu înseamnă o nouă sancțiune sau suspendarea automată a fondurilor UE.

Cifra de 9,2% descrie diferența dintre veniturile și cheltuielile administrațiilor publice în acel trimestru, raportată la PIB-ul trimestrial și ajustată pentru variațiile sezoniere și calendaristice. Nu reprezintă deficitul acumulat în primele șase luni și nici o prognoză pentru întregul an 2026. Eurostat marchează datele primelor două trimestre drept provizorii, deci acestea pot fi revizuite.

Pentru același trimestru al doilea, seria fără ajustare sezonieră indică un deficit al României de 7,8% din PIB, față de 5,7% în perioada corespunzătoare din 2025. Cele două valori trimestriale, 9,2% și 7,8%, provin din serii calculate diferit. Ajustarea sezonieră permite comparații între trimestre mai puțin influențate de calendarul încasărilor și plăților; procentele nu se adună și nu se înmulțesc cu patru pentru a obține deficitul anual.

Separat, notificarea anuală publicată în aceeași zi confirmă pentru întregul an 2025 un deficit de 7,8% din PIB, echivalentul a aproximativ 149,7 miliarde de lei. Procentul coincide cu cel trimestrial neajustat din 2026, dar privește altă perioadă și PIB-ul anual. Valoarea pentru 2025 a fost revizuită de la 7,9% în notificarea din aprilie. România a rămas statul cu cel mai mare deficit anual din UE, urmată de Polonia, cu 7,2%, deși rezultatul său s-a îmbunătățit față de deficitul de 9,2% din 2024.

Datoria publică măsoară altceva: stocul obligațiilor guvernamentale la o anumită dată, nu diferența dintre veniturile și cheltuielile unei perioade. La sfârșitul lui iunie 2026, datoria brută consolidată a administrațiilor publice era de aproximativ 1.196,4 miliarde de lei, respectiv 59,4% din PIB. La sfârșitul lui martie, ea fusese de circa 1.169,9 miliarde de lei, echivalentul a 59,7% din PIB.

Așadar, suma datorată a crescut cu aproximativ 26,6 miliarde de lei între martie și iunie, chiar dacă ponderea ei în PIB a scăzut cu 0,3 puncte procentuale. Pentru acest raport, Eurostat folosește suma PIB-ului din ultimele patru trimestre. Evoluția numitorului nominal poate coborî raportul datorie/PIB fără reducerea datoriei în lei; nu demonstrează, singură, o creștere economică reală. Față de iunie 2025, când raportul era de 57%, ponderea datoriei rămâne mai ridicată.

În plan european, România trebuie să corecteze deficitul excesiv până în 2030, potrivit traiectoriei revizuite de Consiliul UE la 8 iulie 2025. Pentru 2026, recomandarea stabilește o creștere nominală a cheltuielilor nete de cel mult 2,6%. Acesta este un indicator specific regulilor bugetare europene: procentul nu este o țintă de deficit și nici un plafon aplicat identic fiecărei categorii de salarii, investiții sau transferuri.

Recomandarea Consiliului din 10 iulie 2026 consemnează că procedura de deficit excesiv este ținută în așteptare după evaluarea Comisiei din 3 iunie, care a constatat măsuri eficace. Procedura nu este închisă, iar monitorizarea continuă. Datele Eurostat din octombrie nu constituie prin ele însele o nouă decizie de sancționare sau de suspendare a finanțărilor europene.

Pentru finanțele publice, deteriorarea trimestrială semnalează presiuni după reducerea deficitului anual din 2025. Evaluarea respectării traiectoriei europene va ține seama și de evoluția cheltuielilor nete și de următoarele date bugetare. Pragurile europene de referință, de 3% pentru deficitul anual și de 60% pentru datorie, privesc indicatori diferiți și nu transformă automat rezultatul unui trimestru într-o concluzie asupra întregului an.