Alegerile prezidențiale și potențialele surprize
Ultima măsurătoare publicată de INSCOP Research referitoare la alegerile prezidentiale cu date care au început să fie culese în urmă cu două săptămâni arăta o distanță de 4-6 puncte între locul 1 si 2, o distanță de aproximativ 5 puncte între locul 2 și 3 și distanțe relativ mici între locurile 3, 4 si 5. Raportat obiectiv la marja de eroare de +/-3%, aceste distanțe nu erau deloc mari, mai ales pe date culese cu 2-3 săptămîni înainte de data primului tur al alegerilor prezidențiale.
În ultimele doua săptămâni, și mai ales în ultimele zile, intensitatea disputelor electorale a crescut puternic, la fel controversele și interesul populației. Pe acest fundal, intenția de vot a început să sufere modificări importante de la zi la zi, cu posibile consecințe, subliniez posibile, nu obligatorii, asupra ierarhiei candidaților. De asemenea, a crescut puternic numarul nehotărâților și al celor care nu răspund la întrebări, ceea ce crește incertitudinea și posibilitatea unor suprize majore. Pe de altă parte, non-răspunsurile în creștere pot însemna și o spirală a tăcerii care funcționează de regulă doar în favorarea candidaților neconvenționali (așa cum a fost Donald Trump în SUA).
Dacă ne raportăm la debutul pre-campaniei și al campaniei electorale, ierarhia, care era cu totul alta la început, a suferit deja oricum modificări semnificative pe fondul unei dinamici fără precedent determinate de distanțele realativ mici între competitori (să nu uităm că pentru prima dată în istoria compețiilor prezidențiale, niciun candidat nu trece de 25-26%, potrivit măsurătorilor noastre).
Legat de publicarea celor mai recente estimări, mi-aș fi dorit să putem face acest lucru (până la urmă ține de credibilitatea noastră ca ultimele cifre publicate înainte de alegeri să fie cele care au fost culese cât mai aproape de momentul electoral pentru a avea estimări cât mai fidele), însă nu avem posibilitatea.
INSCOP Research nu a publicat niciodată sondaje pe teme politice decât la comanda unor clienți care și-au asumat împreună cu noi publicarea lor. În acest an electoral am publicat sondaje naționale politice rezultate din contracte cu entități care și-au asumat contractual publicarea (Agenția de presă News, Fundația Friedrich Naumann, ILD sau cotidianul Libertatea cu care am avut contract pentru două sondaje si cărora le mulțumim pentru parteneriat). Nu vom abandona acest principiu sănătos. Or, în ultimele două săptămâni ale campaniei, deși am continuat să măsurăm, inclusiv pe cont propriu, nu am mai avut contracte cu clauză de publicare.
Fără a face un proces de intenție nimănui, suntem de părerere că publicarea de sondaje ”autofinanțate” pe teme politice reprezintă o formulă de ingerință netransparentă în competiția electorală care transformă institutele de sondare în altceva decât ceea ce ar trebui să fie. Este strict opinia noastră.
Dincolo de această explicație mai lungă, pot spune, fără a încălca nicio clauză contractuală și niciun principiu, că potrivit celor mai recente măsurători care nu mai seamănă cu ultimele publicate de noi, deznodământul primului tur al alegerilor prezidențiale încă se joacă, ceea ce ar putea duce la creșterea participării la vot, adică o excelentă veste pentru democrația noastră.
