
Capitolul 8: Integrarea europeană a Republicii Moldova
Conform BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research, ediția a III-a, realizat în perioada 1 - 9 septembrie 2025, 7 din 10 români cred că România face suficiente lucruri pentru a ajuta Republica Moldova în parcursul său de integrare în Uniunea Europeană.
BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research este un sondaj de opinie lunar realizat de INSCOP Research la comanda platformei de știri Informat.ro în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group.
BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research își propune să aducă în atenția publică teme de interes pentru a stimula conversații naționale despre subiecte diverse și politici publice esențiale pentru prezentul și viitorul României pornind de la opinia românilor în parteneriat cu centre de gândire și instituții academice de prestigiu. Este un demers prin care ne propunem să contribuim la consolidarea democrației prin utilizarea de instrumente științifice și credibile care aduc în prim planul dezbaterii publice vocea cetățenilor.
Metodologie: Datele au fost culese în perioada 1-9 septembrie 2025. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1103 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.
Prezentarea grafică a datelor este disponibilă aici: BAROMETRUL Informat.ro - INSCOP Research - Integrarea europeană a Republicii Moldova
Remus Ștefureac – director INSCOP Research: „Datele Barometrului Informat.ro-INSCOP arată o creștere semnificativă, în ultimii 10 ani, a procentului celor care cred că România face suficiente lucruri pentru a ajuta Republica Moldova în parcursul său de aderare la Uniunea Europeană. Este o percepție care reflectă îmbunătățirea semnificativă a relației bilaterale în ultimul deceniu, pe fondului sprijinului consistent al României pentru proiectul european al Republicii Moldova. Pe de altă parte, crește semnificativ și ponderea celor care cred că integrarea europeană a Republicii Moldova depinde mai mult de voința cetățenilor și a politicienilor din Basarabia de a merge pe drumul integrării, decât de ajutorul României sau al altor state europene. Acest tip de percepție atrage atenția asupra importanței istorice a votului de la alegerile parlamentare care va avea loc duminica viitoare, un vot esențial pentru bunăstarea și securitatea tuturor cetățenilor din Republica Moldova. Invențiile masive ale Rusiei în acțiuni hibride de destabilizare și deturnare a orientării europene a Republicii Moldova confirmă importanța crucială a scrutinului de duminică”
VIII. Republica Moldova
72.8% dintre români consideră că România face suficiente lucruri pentru a ajuta Republica Moldova în parcursul său de integrare în Uniunea Europeană (față de 56.3% în iulie 2015), în timp ce 16.5% sunt de părerea contrarie (față de 29.6% în iulie 2015), iar 10.7% nu știu sau nu răspund.
Cred că România face suficiente lucruri pentru a ajuta Republica Moldova în parcursul său de integrare în Uniunea Europeană: 69% dintre votanții PSD, 85% dintre votanții PNL, 79% dintre votanții USR și 72% dintre cei ai AUR, respectiv 76% dintre bărbați și 70% dintre femei, 63% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 75% dintre cei cu vârsta între 30 și 44 de ani, 69% dintre persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani și 79% dintre cei peste 60 de ani, 62% dintre persoanele cu educație primară, 78% dintre cei cu educație medie, 73% dintre cei cu educație superioară, 76% din locuitorii din București, 75% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 78% dintre cei din urbanul mic și 68% din rural, respectiv 73% dintre angajații la stat și 77% dintre cei care lucrează la privat.
Consideră că România NU face suficiente lucruri pentru a ajuta Republica Moldova în parcursul său de integrare în Uniunea Europeană: 12% dintre votanții PSD, 9% dintre votanții PNL, 12% dintre votanții USR și 22% dintre cei ai AUR, respectiv 17% dintre bărbați și 16% dintre femei, 28% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 13% dintre cei cu vârsta între 30 și 44 de ani, 18% dintre persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani și 12% dintre cei peste 60 de ani, 27% dintre persoanele cu educație primară, 13% dintre cei cu educație medie, 11% dintre cei cu educație superioară, 10% din locuitorii din București, 14% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 15% dintre cei din urbanul mic și 20% din rural, respectiv 19% dintre angajații la stat și 14% dintre cei care lucrează la privat.
40.4% dintre respondenți consideră că integrarea europeană a Republicii Moldova depinde mai mult de ajutorul României și al altor state europene (față de 46% în iulie 2015). 50.9% cred că integrarea europeană a Republicii Moldova depinde mai mult de voința cetățenilor și politicienilor din Republica Moldova de a merge pe drumul integrării (față de 40.5% în iulie 2015). Ponderea non-răspunsurilor este de 8.7%.
Consideră că integrarea europeană a Republicii Moldova depinde mai mult de ajutorul României și al altor state europene: 48% dintre votanții PSD, 41% dintre votanții PNL, 38% dintre votanții USR și 46% dintre cei ai AUR, respectiv 40% dintre bărbați și 41% dintre femei, 50% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 39% dintre cei cu vârsta între 30 și 44 de ani, 42% dintre persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani și 36% dintre cei peste 60 de ani, 49% dintre persoanele cu educație primară, 40% dintre cei cu educație medie, 31% dintre cei cu educație superioară, 35% din locuitorii din București, 45% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 38% dintre cei din urbanul mic și 40% din rural, respectiv 40% dintre angajații la stat și 44% dintre cei care lucrează la privat.
Cred că integrarea europeană a Republicii Moldova depinde mai mult de voința cetățenilor și politicienilor din Republica Moldova de a merge pe drumul integrării: 43% dintre votanții PSD, 56% dintre votanții PNL, 59% dintre votanții USR și 47% dintre cei ai AUR, respectiv 53% dintre bărbați și 49% dintre femei, 45% dintre tinerii cu vârsta până în 30 de ani, 53% dintre cei cu vârsta între 30 și 44 de ani, 47% dintre persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani și 56% dintre cei peste 60 de ani, 35% dintre persoanele cu educație primară, 54% dintre cei cu educație medie, 64% dintre cei cu educație superioară, 55% din locuitorii din București, 48% dintre cei din urbanul cu peste 90 de mii de locuitori, 56% dintre cei din urbanul mic și 49% din rural, respectiv 55% dintre angajații la stat și 50% dintre cei care lucrează la privat.