
Dispariția primului președinte post-decembrist al României a funcționat ca un eveniment mediatic definitoriu al ultimei perioade, generând un volum excepțional de conținut în mediul digital și engagement pe platformele social media. Conform datelor identificate și analizate de NewsVibe, platformă AI de monitorizare media, de la începutul lunii august s-au înregistrat peste 13.300 de mențiuni despre Ion Iliescu în surse digitale românești, precum și peste 500 de mențiuni în sursele internaționale monitorizate.
Discursul public a acoperit un spectru larg de perspective, incluzând evaluări istorice ale impactului său, treceri în revistă ale realizărilor sale politice, precum și reevaluări critice, pe alocuri vehemente, ale moștenirii sale politice. Datele NewsVibe arată că, doar în ziua decesului, s-au înregistrat peste 4.000 de mențiuni online, cu un impact estimat la aproape 20 de milioane de vizualizări.
Analizăm volumul, intensitatea și direcțiile tematice ale acestui conținut publicat în mediul digital, prin intermediul unor metode inovatoare din sfera lingvisticii computaționale, identificând spectrul emoțional al reacțiilor, structura narativă a discursului public și asocierile conceptuale dominante.
Grafic NewsVibe. Evoluția la nivelul numărului de mențiuni despre Ion Iliescu, respectiv a impactului total al acestora, în perioada 1-11 august
Topul cuvintelor cheie menționate
Principalele entități invocate în contextul mențiunilor despre fostul președinte sunt PSD și USR, partidele implicate într-o dispută foarte vizibilă pe tema funeraliilor, precum și Palatul Cotroceni, spațiu important de desfășurare a ceremoniilor, ca sediu al puterii prezidențiale. Personalitățile la care s-au făcut cele mai multe referiri au fost Nina Iliescu (soția sa), Nicușor Dan (prin prisma relatărilor și comentariilor despre neparticiparea acestuia la înmormântare) și Sorin Grindeanu, liderul actual al PSD. Guvernul și Ilie Bolojan au fost de asemenea actori politico-instituționali amintiți frecvent.
Grafic NewsVibe. Top entități menționate în contextul mențiunilor despre Ion Iliescu, în perioada 1-11 august
Evaluarea tonului comunicării
Platforma NewsVibe a creat un sistem avansat de analiză a sentimentului, care utilizează inteligența artificială, algoritmi special antrenați și modele de limbaj de tip LLM, pentru a detecta nuanțele de ton – favorabil, nefavorabil sau neutru – în contextul referirilor la entitățile relevante pentru o conversație online.
Grafic NewsVibe. Top entități menționate în context pozitiv (cu verde) sau negativ (cu roșu) în cadrul referirilor la Ion Iliescu, în perioada 1-11 august
Datele derivate din analiza de sentiment automată indică un raport de aproape 2 la 1 în favoarea conotațiilor pozitive asociate numelui Ion Iliescu, comparativ cu cele negative, un raport esențial pentru a înțelege corect dinamica reală a dezbaterilor online, dincolo de impresiile superficiale.
Un alt nume care a fost menționat prin terminologie predominant pozitivă este Nina Iliescu (soția fostului președinte), ca și instituții precum NATO, Uniunea Europeană sau Biserica Ortodoxă Română, vizibilă în special datorită mesajului de condoleanțe transmis de Patriarhul Daniel, cu aprecieri legate de sprijinul și “respectul” fostului lider față de BOR. Dumnezeu a fost de asemenea invocat frecvent, atât ca parte a unor formule incluse în cadrul unor mesaje publice (e.g., “Dumnezeu să-l odihnească” sau “Dumnezeu îl va judeca”), precum și prin referiri la celebra confruntare electorală televizată din 1996 („Credeți în Dumnezeu, domnule Iliescu?”).
În cazul unor personalități precum Sorin Grindeanu și Nicușor Dan, numele apar atât cu conotație pozitivă, cât și negativă (aceasta din urmă – semnificativ mai frecventă, în cazul ambilor), surprinzând tonul relatărilor despre reacțiile acestora, variabil în funcție de sursă.
În rândul entităților cu conotație negativă, se evidențiază prin frecvență USR și PSD, dar și Ceaușescu, Rusia sau Guvernul.
Harta asocierilor semantice
Prin intermediul analizei de rețea semantică, prin care NewsVibe evidențiază structura și conexiunile din cadrul unei conversații online, putem analiza un tablou de ansamblu al temelor dezbătute în mediul digital cu privire la Ion Iliescu în perioada analizată. Constatăm astfel că discuțiile din aceste zile au fost organizate în jurul a 5 nuclee tematice principale:
- Un segment factual-descriptiv, centrat pe evenimentele esențiale asociate evoluției stării lui Ion Iliescu, de la spitalizare la deces și ulterior funeralii și doliu național; este cel mai consistent segment și conține elementele centrale instituțional-organizatorice;
- O zonă a dezbaterii concentrată pe reacțiile politice de diverse tipuri, venite din zona partidelor politice, cu accent asupra PSD și USR, respectiv liderilor Sorin Grindeanu și Dominic Fritz;
- Un segment secundar constituit în jurul referirilor la elementele ceremoniale de la Palatul Cotroceni, cu consemnarea personalităților politice prezente sau care au transmis mesaje (Emil Constantinescu, Ilie Bolojan, Traian Băsescu) ori a celor absente (Klaus Iohannis, Nicușor Dan);
- Un segment ce reunește reperele centrale ale carierei sale politice, reluate în relatările publice, cu entități centrale precum NATO, Uniunea Europeană, Ceaușescu, dar și Rusia;
- Un nucleu (cel mai redus cantitativ) ce grupează referirile în registru polemic la Revoluție și mineriade.
Grafic NewsVibe. Rețeaua semantică a conversației online despre Ion Iliescu în perioada 1-11 august
Acoperirea internațională a surselor
Decesul lui Ion Iliescu nu a fost relatat doar de surse digitale din România. Potrivit datelor NewsVibe, surse din cel puțin 17 țări au transmis știri despre acest eveniment, reluând informații despre rolul acestuia în istoria democratică a României. Astfel, platforme online din state precum Republica Moldova, Italia, Ungaria, dar și Statele Unite sau Brazilia au acoperit evenimentul, cu descrieri diverse ale fostului președinte, de la “omul tranziției democratice” (Le Monde, Franța), la “primul lider post-comunist al României” (Bloomberg, US) sau “primul președinte liber ales al României după revoluția din 1989” (The Independent, UK).
Grafic NewsVibe. Distribuția geografică a surselor NewsVibe în care au apărut mențiuni despre Ion Iliescu, în perioada 1-11 august