Refrenul 'Leru-i ler' din colindele românești are diverse interpretări, de la un simplu cuvânt de refren la referire la un cuptor de sobă.

Interpretările includ și posibile rădăcini celtice sau ebraice. De asemenea, exista și alte interpretari, precum asocierea cu singularul latinesc al zeului Lar, protector al casei. Cântărețul Ștefan Hrușcă susține că "leru-i ler" este doar un refren obișnuit, fără o semnificație aparte.