SINTEZĂ Violența în școli: Guvernul pregătește noi măsuri. Ce se schimbă din 2027

Ministerul Educației și Cercetării a pus în dezbatere publică proiectul Strategiei Naționale pentru prevenirea și combaterea extremismului violent, însoțit de un plan de acțiune care prevede identificarea timpurie a comportamentelor de risc în școli, formarea a 4.000 de consilieri și psihologi școlari, informarea a 50.000 de părinți și intervenția unor echipe mixte, din care vor face parte inclusiv polițiști și specialiști din serviciile sociale. Primele măsuri sunt programate pentru 2027, în timp ce eventualele modificări legislative privind sancționarea actelor de violență împotriva elevilor și profesorilor ar putea fi adoptate în iunie 2029.

Proiectul apare pe fondul îngrijorărilor provocate de incidentele grave de violență în care au fost implicați minori, inclusiv atacurile recente cu arme albe din unități de învățământ din România, în urma cărora au fost răniți elevi și cadre didactice.

În document, autorii strategiei precizează că au fost luate în considerare inclusiv faptele de o gravitate extremă petrecute în 2026, când minori au comis acte de violență inclusiv în incinta școlilor, dar și riscul ca asemenea comportamente să fie imitate.

Strategia este propusă pentru perioada 2026–2029, iar planul de acțiune conține măsuri cu termene de implementare care se extind până în 2030. Demersul este inițiat de Cancelaria Prim-Ministrului, Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Afacerilor Interne.

Documentul urmărește în principal prevenirea radicalizării care poate conduce la extremism violent, dar include și o componentă distinctă privind protecția elevilor și profesorilor împotriva tuturor formelor de violență din școli.

Primele măsuri, în 2027: identificarea riscurilor și evaluări în 100 de școli anual

Una dintre principalele direcții ale proiectului este identificarea timpurie a comportamentelor care pot indica un risc de radicalizare sau de extremism violent.

Ministerul Educației ar urma să coordoneze realizarea unor cercetări privind procesele de radicalizare, factorii care le favorizează și influența mediului online asupra tinerilor, cu o atenție specială pentru adolescenții cu vârste între 14 și 17 ani.

Până în trimestrul III din 2027 sunt prevăzute finalizarea unui pachet de cercetare multidisciplinară și elaborarea unui atlas al indicatorilor radicalizării, care să îi ajute pe profesori, psihologi, polițiști și alți specialiști să recunoască situațiile care necesită evaluare și intervenție.

Documentul precizează că indicatorii trebuie interpretați în context și nu pot fi utilizați izolat pentru a considera un elev radicalizat. Exprimarea unor opinii radicale sau manifestările comportamentale izolate nu echivalează automat cu extremismul violent.

Tot din 2027, proiectul prevede evaluarea anuală a riscurilor în 100 de unități de învățământ, cu elaborarea a 100 de rapoarte pe an.

Comisiile școlare pentru prevenirea violenței vor analiza incidentele, factorii favorizanți și situațiile care necesită intervenție, iar concluziile ar putea conduce la revizuirea planurilor de prevenire și reducere a violenței.

O altă măsură prevede completarea procedurii existente privind managementul cazurilor de violență școlară, aprobată prin Ordinul nr. 6.235/2023, cu o secțiune distinctă intitulată „Intervenția în caz de suspiciune de comportament extremist violent”.

Evaluările nu vor putea fi utilizate pentru clasificarea preventivă a elevilor pe baza opiniilor, a apartenenței la un grup sau a unor manifestări comportamentale izolate.

Din trimestrul III 2027 începe informarea părinților. Proiectul vizează 50.000 de beneficiari

Guvernul acordă un rol important familiei în prevenirea radicalizării și a comportamentelor violente.

Planul prevede organizarea unor sesiuni de informare pentru părinți și tutori legali, începând din trimestrul III al anului 2027, activitate care ar urma să se desfășoare anual.

Țintele stabilite sunt organizarea a 1.250 de sesiuni de informare și participarea a 50.000 de părinți, precum și elaborarea unor materiale informative.

Părinții vor primi informații despre semnele care pot indica un proces de radicalizare, metodele utilizate de grupările extremiste pentru recrutarea tinerilor, schimbările comportamentale care necesită atenție și riscurile asociate mediului online.

Vor fi abordate inclusiv manifestările agresive, automutilarea, influența anturajului și expunerea la conținuturi care promovează violența.

Documentul încurajează dialogul dintre părinți și copii și colaborarea constantă a familiei cu școala și instituțiile competente.

Între 2027 și 2030 vor fi formați 4.000 de consilieri și psihologi școlari

O componentă importantă a planului este pregătirea personalului din unitățile de învățământ pentru recunoașterea și gestionarea situațiilor de risc.

În perioada 2027–2030 este prevăzută formarea a 4.000 de profesori consilieri școlari și profesori psihologi, fiecare urmând să parcurgă minimum 40 de ore de pregătire.

Programele vor include recunoașterea factorilor de risc, identificarea semnelor radicalizării, metodele de recrutare utilizate de grupările extremiste și modalitățile de reacție în situații potențial periculoase.

Măsura se referă la formarea specialiștilor, nu la angajarea a 4.000 de consilieri sau psihologi suplimentari.

În paralel, vor fi instruiți anual cel puțin 100 de angajați din personalul medico-sanitar școlar și 100 din personalul de pază, cu minimum 20 de ore de formare pentru fiecare participant.

Personalul medical va fi pregătit să recunoască inclusiv semne fizice și psihologice care pot indica expunerea la violență, automutilarea, anxietatea sau retragerea socială.

Personalul de pază va avea rolul de a identifica și semnala incidente concrete, fără atribuții de evaluare individuală a elevilor.

Tot în 2027 este prevăzută constituirea unei rețele naționale de 1.000 de practicieni, formată în principal din cadre didactice, consilieri și psihologi școlari. Rețeaua ar urma să funcționeze permanent, pentru schimbul de informații și bune practici.

Echipe mixte cu polițiști, reprezentanți ai școlilor și specialiști din serviciile sociale, în perioada 2027–2030

Pentru gestionarea cazurilor individuale de posibilă radicalizare sau extremism violent, proiectul prevede constituirea unor echipe multidisciplinare.

Acestea ar urma să reunească reprezentanți ai Poliției, ai școlilor, ai serviciilor sociale, ai sistemului de sănătate și specialiști în asistență psihologică.

Scopul este ca situațiile de risc să fie abordate coordonat, nu separat de fiecare instituție.

În cazul elevilor, intervenția poate include consiliere, implicarea familiei, sprijin educațional și participarea la activități extracurriculare, sportive sau de voluntariat.

La nivel local, documentul prevede încheierea unor protocoale de colaborare între instituții, prin implicarea prefecturilor.

Ministerul Educației și Ministerul Afacerilor Interne vor coordona această componentă, cu termen de implementare în perioada 2027–2030.

Ținta este operaționalizarea unui mecanism național standardizat pentru gestionarea cazurilor de radicalizare, elaborarea unor proceduri unitare de raportare și intervenție și organizarea a minimum două sesiuni anuale de coordonare interinstituțională.

Proiectul nu stabilește însă un termen exact pentru operaționalizarea tuturor echipelor și nici un timp maxim de intervenție din momentul semnalării unui pericol.

Campanii pentru 50.000 de elevi anual și educație digitală în 50 de școli

În perioada 2027–2030 sunt programate campanii anuale de informare și conștientizare pentru prevenirea radicalizării, cu o țintă de 50.000 de elevi participanți în fiecare an.

Separat, planul prevede dezvoltarea educației media și digitale, prin activități care să îi ajute pe elevi să recunoască dezinformarea, propaganda extremistă, manipularea online și conținutul generat cu inteligență artificială.

Sunt vizate 50 de școli, 10.000 de elevi și 500 de profesori.

Autorii strategiei justifică aceste măsuri și prin nivelul redus al competențelor digitale în România. Potrivit datelor europene citate în document, 47,19% dintre tinerii români cu vârste între 16 și 24 de ani au competențe digitale de bază, comparativ cu 69,98% la nivelul Uniunii Europene.

În perioada 2027–2028 vor fi dezvoltate și resurse educaționale pentru prevenirea radicalizării, inclusiv un ghid și zece resurse educaționale care să poată fi utilizate în activitățile școlare și extracurriculare.

Sancțiunile pentru violența împotriva elevilor și profesorilor: analiza legislației în 2027, eventuale modificări până în 2029

În timp ce măsurile educaționale și de prevenție sunt programate să înceapă în 2027, revizuirea legislației privind sancționarea violenței are un calendar separat, care se întinde până în 2029.

Planul de acțiune include evaluarea legislației privind protecția elevilor și profesorilor împotriva tuturor formelor de violență, inclusiv agresiunile fizice, psihologice și verbale, hărțuirea și intimidarea.

Ministerul Educației, împreună cu Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției, Ministerul Public și instituțiile de protecție a copilului, ar urma să analizeze modul în care este aplicată legislația actuală și eventualele lacune privind obligațiile de sesizare, intervenția și sancțiunile.

Calendarul prevăzut în proiect cuprinde trei etape:

Trimestrul IV 2027: finalizarea analizei cadrului legal existent și a modului în care acesta este aplicat.

Decembrie 2028: elaborarea și avizarea eventualelor proiecte de modificare a legislației educației sau a unui act normativ distinct.

Iunie 2029: adoptarea modificărilor legislative, după caz.

Ținta prevăzută în planul de acțiune este elaborarea și adoptarea unui act normativ care să reglementeze prevenirea, sesizarea, intervenția și sancționarea violenței împotriva elevilor și profesorilor.

Proiectul nu introduce deocamdată amenzi sau pedepse noi și nu stabilește ce sancțiuni ar urma să fie majorate. Eventualele schimbări vor depinde de rezultatele analizei legislative.

Termenul din iunie 2029 este prevăzut la acțiunea A.3.3 din Planul de acțiune și vizează această componentă a strategiei anti-extremism, nu întregul plan integrat pentru siguranța școlară anunțat separat de Guvern.

Polarizare socială

În fundamentarea strategiei, autorii arată că extremismul violent poate fi rezultatul unor procese graduale de radicalizare, influențate de factori sociali, psihologici, economici și ideologici.

Documentul identifică printre vulnerabilități polarizarea socială, intoleranța, marginalizarea, expunerea la violență și influența propagandei extremiste distribuite în mediul online.

Sunt invocate și riscurile de contagiune, prin care unele comportamente violente extreme pot fi imitate.

Cu toate acestea, strategia apreciază că nivelul actual al amenințării extremismului violent în România este scăzut. Autorii justifică intervenția prin necesitatea prevenirii agravării fenomenului, nu prin existența unei amenințări generalizate.

Abordarea propusă pune astfel accent pe educație, familie, consiliere psihologică și cooperare instituțională, fără a exclude identificarea și sancționarea faptelor care încalcă legea.

Sinteză realizată cu ajutorul unor instrumente de Machine Learning și Artificial Intelligence.