Primarii din Ploiești și Cluj cer retragerea păcănelelor din agențiile Loteriei Române și acuză instituția că sfidează deciziile locale

Cristina Petrache

22 octombrie 2026, 16:31

Actualitate

Foto: Shutterstock

Vezi mereu știrile noastre în Google

Primarii din Ploiești și Cluj-Napoca cer Loteriei Române să retragă aparatele de tip slot-machine din agențiile sale, după ce administrațiile locale au adoptat măsuri împotriva jocurilor de noroc în spațiile fizice. Primarul Ploieștiului, Mihai Polițeanu, susține că Loteria a transmis primăriilor care au interzis păcănelele plângeri prealabile privind desființarea acestora, ceea ce ar putea deschide calea unor acțiuni în instanță.

Polițeanu acuză instituția, companie cu capital integral de stat aflată în subordinea Ministerului Economiei, că refuză să respecte deciziile comunităților locale. El consideră contradictoriu faptul că statul le-a oferit primăriilor competența de a reglementa funcționarea sălilor de jocuri de noroc, prin OUG 7/2026, dar o instituție publică menține aparatele în propriile sedii.

La Cluj-Napoca, primarul Emil Boc a cerut Loteriei să scoată păcănelele din agențiile loto, după ce Consiliul Local a interzis jocurile de noroc în spațiile fizice, printr-o hotărâre adoptată la 4 septembrie 2026. Boc spune că statul trebuie să ofere primul exemplu și invocă riscurile dependenței, dificultățile financiare ale familiilor și vulnerabilitatea tinerilor. Loteria Română nu a prezentat, până acum, o poziție publică în acest caz.

Context: după OUG 7/2026, primăriile au început să închidă sălile de jocuri, iar operatorii se mută spre online

Înainte de disputele dintre primării și Loteria Română, OUG nr. 7/2026 a delegat autorităților locale competența de a aproba sau interzice jocurile de noroc în spațiile fizice. În perioada februarie–mai 2026 au fost autorizate 2.337 de posturi de slot-machine, față de 18.981 în aceeași perioadă a anului anterior, iar încasările din taxe și impozite au scăzut de la 485 milioane lei (2025) la 300 milioane lei (2026), în paralel cu reducerea numărului de mijloace autorizate și exploatate.

Măsurile au fost aplicate treptat în mai multe orașe: de exemplu, Timișoara a decis interdicția totală a sălilor de jocuri, fără autorizarea unora noi, iar cele existente au funcționat până la expirarea licențelor, cel târziu anul următor. În alte zone precum București, numărul sălilor autorizate a scăzut puternic, iar industria a avertizat că activitatea riscă să se mute pe internet sau în zona ilegală.